Implicaţiile asupra securităţii regionale, ale încălcării spaţiului aerian naţional al României din noaptea de 28-29 mai 2026, care a dus la o explozie soldată cu rănirea unor civili şi la pagube materiale în oraşul Galaţi, au fost discutate, marţi, într-o reuniune extraordinară comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii şi Consiliului Permanent de la nivelul OSCE. Ministerul de Externe transmite că 43 de state participante au prezentat declaraţii de sprijin şi solidaritate cu România, exprimând compasiune faţă de victimele afectate de acest eveniment.
”La 2 iunie 2026, la initiativa României, 14 state participante ale OSCE, membre ale grupurilor Bucureşti 9 (B9) şi Nordic-Baltic 8 (NB8), au solicitat o reuniune extraordinară comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii şi Consiliului Permanent de la nivelul OSCE, pentru a discuta implicaţiile asupra securităţii regionale, ale încălcării spaţiului aerian naţional al României din noaptea de 28-29 mai 2026, care a dus la o explozie soldată cu rănirea unor civili şi la pagube materiale în oraşul Galaţi”, anunţă, miercuri, Ministerul de Externe, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, România a evidenţiat gravitatea deosebită a incidentului, care a avut loc ca urmare a atacurilor Federaţiei Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.
”Incidentul s-a desfăşurat în contextul mai larg al războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. România a prezentat dovezi solide care demonstrează că responsabilitatea pentru acest incident aparţine exclusiv Federaţiei Ruse. În cadrul reuniunii, 43 de state participante au prezentat declaraţii de sprijin şi solidaritate cu România, exprimând compasiune faţă de victimele afectate de acest eveniment”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit MAE, partenerii României au condamnat în termeni fermi conduita agresivă şi iresponsabilă a Federaţiei Ruse, care afectează securitatea întregii regiuni OSCE.
Pe lângă multiplele declaraţii naţionale, statele membre UE şi candidate, respectiv statele din formatul Bucureşti 9 şi Nordic-Baltic 8 au prezentat declaraţii comune.
”În declaraţia comună (B9+NB8), sunt condamnate aceste incidente, arătându-se că acestea arată un model persistent de conduită iresponsabilă a Rusiei, care poartă întreaga responsabilitate atât pentru războiul său împotriva Ucrainei, cât şi pentru aceste incidente care reprezintă o consecinţă directă a invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost respinse campaniile flagrante de dezinformare şi intimidare ale Rusiei şi exprimat angajamentul de a contracara activităţile maligne ale Rusiei, inclusiv ameninţările cibernetice şi acţiunile hibride ale acesteia”, mai transmit oficialii MAE:
Potrivit acestora, alături de partenerii săi, România a reiterat angajamentul ferm pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, inclusiv în vederea obţinerii unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile, în acord cu dreptul internaţional şi Actul Final de la Helsinki.
”România va continua să susţină utilizarea instrumentelor OSCE pentru documentarea şi tragerea la răspundere a Federaţiei Ruse pentru crimele comise împotriva Ucrainei” se mai arată în comunicatul de presă citat.
OSCE este Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, formată din 57 de state participante, fiind cea mai mare organizaţie regională de securitate. OSCE a fost creată pentru menţinerea păcii, securităţii şi stabilităţii în Europa, prin prevenirea, gestionarea şi reducerea riscurilor.
Principalele structuri pentru consultări şi decizii la nivelul organizaţiei sunt Consiliul Permanent, care se ocupă de chestiuni politice, respectiv Forumul de Cooperare în domeniul Securităţii, care gestionează aspecte politico-militare. Organizarea unei reuniuni comune a celor două structuri survine în circumstanţe extraordinare, pentru discutarea unor situaţii marcate de o creştere a tensiunilor la nivel regional, precum şi pentru a luat în calcul preocupări serioase de securitate pentru statele participante.
Cea mai recentă reuniune comună a celor două formate a avut loc la 26 mai 2026, la cererea Ucrainei, pentru a discuta consecinţele atacului masiv al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei din noaptea de 23-24 mai 2026, în care a fost utilizată inclusiv o rachetă balistică de tip Oreşnik.



