Un deputat de extremă-dreapta pro-Trump ar putea câştiga alegerile prezidenţiale de duminică din România, în timp ce sondajele plasează alţi doi adepţi ai MAGA pe locurile doi şi trei la votul din Polonia, în contextul unei schimbări politice în Europa Centrală care ar putea lărgi fisurile în Uniunea Europeană, scrie Reuters.
George Simion, un naţionalist care militează pentru „Make Romania Great Again”, se opune ajutorului militar pentru Ucraina şi este critic la adresa conducerii UE, a câştigat în mod decisiv primul tur al scrutinului din 4 mai. El conducea în majoritatea sondajelor înainte de turul doi din 18 mai, pe care îl dispută împotriva primarului centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, deşi cel mai recent sondaj îi plasează la egalitate.
O victorie a lui Simion ar putea destabiliza ţara, membră UE şi NATO, şi ar avea repercusiuni şi în UE, mai ales când vine vorba de chestiuni care necesită unanimitate, au declarat diplomaţi şi experţi consultaţi de Reuters.
„Alegerea lui Simion ar marca o schimbare radicală în politica românească, creând riscuri semnificative pentru stabilitatea internă, relaţiile Bucureşti-Bruxelles şi unitatea UE cu privire la Ucraina”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la firma de consultanţă Eurasia Group.
În cazul în care Simion câştigă, liderul ungar Viktor Orban, un anti-imigrant feroce şi un aliat de lungă durată al lui Trump, şi slovacul Robert Fico – care se opun amândoi ajutorului militar pentru Ucraina – ar putea obţine un nou aliat în Consiliul European în deciziile privind ajutorul pentru Ucraina, energia, sancţiunile împotriva Rusiei sau bugetul UE.
Tabăra lor ar putea creşte şi mai mult în octombrie, dacă alegerile parlamentare din Republica Cehă îl readuc la putere pe fostul prim-ministru eurosceptic Andrej Babis, al cărui partid ANO conduce în sondaje cu un sprijin de 30-35%.
„NARAŢIUNI COMUNE”
În timpul unei dezbateri televizate de săptămâna trecută, Simion i-a dat dreptate lui Orban, în ciuda divergenţelor dintre ei cu privire la numeroasa minoritate etnică maghiară din Transilvania. „Îl respect pe preşedintele FIDESZ şi pe premierul ungar Viktor Orban, multe dintre politicile sale vor fi politici de stat şi în România. Acum este timpul pentru o Europă a naţiunilor creştine”, a spus Simion.
De asemenea, el l-a susţinut pe Karol Nawrocki, candidatul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), care se află în urma primarului Varşoviei, Rafal Trzaskowski, în sondajele de opinie înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale din Polonia de duminică. Marţi, Simion a mers în Polonia pentru a participa la mitingul lui Nawrocki, spunându-le susţinătorilor săi că Trump este un „simbol al libertăţii”.
Slawomir Mentzen, din partidul de extremă dreapta Confederaţia, de asemenea un fan al lui Trump, este cotat pe locul al treilea.
Bulcsu Hunyadi, specialist în populismul de dreapta la Political Capital, un think-tank din Budapesta, a declarat că succesul lui Trump şi al mişcării sale MAGA a dat avânt politicienilor naţionalişti din regiune. „Când vine vorba de critica UE, de critica elitelor liberale globaliste… acesta este un aspect foarte comun al naraţiunilor acestor actori”, a spus el.
Şi conservatorii americani şi-au oferit sprijinul.
Uniunea Conservatoare Americană a anunţat în martie că va organiza în Polonia ediţia din 2025 a conferinţei sale CPAC. Doar Orban a mai găzduit CPAC în Europa.
UE se luptă de ani de zile cu blocarea de către Orban a unor acte legislative esenţiale, acuzându-l în acelaşi timp că subminează valorile democratice din Ungaria – o acuzaţie pe care veteranul lider, care se confruntă cu o cursă electorală dificilă în 2026, o neagă.
DIN CE CAUZE ŞI CU CE CONSECINŢE
Având un grup mai mare de lideri de extremă-dreapta ar fi mai dificil pentru majoritatea centristă din UE să ia decizii, au spus mai mulţi diplomaţi, într-un moment în care blocul de 27 de membri se confruntă cu provocări fără precedent, cu discuţii tarifare dure cu Trump şi o ameninţare percepută în creştere din partea Rusiei.
Un oficial european a declarat că există o „ameninţare constantă în ceea ce priveşte elaborarea politicilor de politică externă”, deşi a remarcat că naţionaliştii din Europa de Est nu au fost întotdeauna un bloc unit.
Deşi fostele ţări comuniste din Europa Centrală au îmbrăţişat aderarea la UE începând din 2004, speranţele cetăţenilor lor de a ajunge rapid din urmă Occidentul mai bogat au dispărut în ultimii ani.
Pandemia de COVID-19 şi apoi consecinţele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina au încetinit convergenţa regiunii. Conform raportului Băncii Centrale Europene din iunie 2024, „din 2019, procesul de recuperare a decalajului a stagnat sau chiar s-a inversat”.
Mulţi cetăţeni din Europa Centrală consideră că au pierdut din punct de vedere financiar, iar preocupările legate de costul vieţii au alimentat sentimentele împotriva partidelor tradiţionale.
„Cel mai important factor a fost creşterea inegalităţilor economice”, a declarat Endre Borbath, profesor universitar la Ruprecht-Karls-Universität din Heidelberg, subliniind că, în ţări precum România, dezvoltarea rapidă adusă de fondurile UE a fost concentrată în câteva regiuni-cheie.
Borbath a mai spus că criza migraţiei din 2015 – când aproximativ 1 milion de persoane, multe dintre ele fugind de războiul civil din Siria, au ajuns în UE – a luat pe nepregătite societăţile conservatoare din Europa de Est, ceea ce a reprezentat un teren fertil pentru alimentarea sentimentului anti-imigraţie.
Florin, în vârstă de 47 de ani, un alegător din Bucureşti care a refuzat să îşi dea numele de familie, a declarat că va vota pentru Simion duminică şi speră ca acesta „să închidă graniţele şi să restabilească economia României dacă mai este posibil”.
„Pentru aceia dintre noi care au fost acolo în 1989, care au prins o revoluţie – aveam 13 ani la acea vreme – nu s-a întâmplat absolut nimic. Totul este pentru ei”, a spus el, referindu-se la elita politică. „Pentru noi, clasa muncitoare, nu s-a făcut nimic”, consideră Florin.
