NATO nu va ţine cont de propunerea lui Donald Trump privind o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare la 5 la sută din PIB, dar membrii alianţei vor fi probabil de acord la viitorul lor summit să depăşească obiectivul actual, care este de cel puţin 2 la sută din PIB, au declarat oficiali şi analişti consultaţi de Reuters.
Preşedintele ales al SUA a declarat marţi că membrii alianţei militare ar trebui să cheltuiască 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare – o creştere uriaşă faţă de obiectivul actual de 2% şi un nivel pe care nicio ţară NATO, nici măcar Statele Unite, nu îl atinge în prezent.
Comentariile lui Trump – făcute la o conferinţă de presă care a generat, de asemenea, o furtună de titluri despre Groenlanda, Canada şi Panama – au fost o reamintire a accentului său asupra cheltuielilor NATO pe care l-a pus şi în timpul primului său mandat şi a ameninţărilor sale de a nu-i proteja pe aliaţii care nu îndeplinesc obiectivul.
Oficiali din ţările NATO au declarat că sunt de acord că bugetele pentru apărare trebuie să crească în continuare, dar nu aprobă obiectivul de 5%, care, potrivit analiştilor, ar fi imposibil de atins din punct de vedere politic şi economic aproape în cazul tuturor membrilor. Aceasta ar necesita fonduri suplimentare de sute de miliarde de dolari.
VIITORUL SUMMIT NATO VA RIDICA ŞTACHETA CHELTUIELILOR MILITARE
Cu toate acestea, un nou obiectiv pentru cheluielile militare este probabil să fie convenit la summitul NATO de la Haga din iunie, stimulat de temerile că Rusia ar putea ataca o ţară NATO după Ucraina şi de îndemnurile lui Trump, au declarat oficialii cu care a stat de vorbă Reuters.
Principalele întrebări rămase deschise sunt care va fi noua ţintă şi dacă aceasta va fi suficientă pentru a-l satisface pe Trump.
Unii se aşteaptă ca cei 32 de membri ai NATO să convină, după multe dispute, asupra unui obiectiv de aproximativ 3% din PIB. Dar chiar şi acest lucru ar fi o exagerare pentru mulţi dintre ei, care abia ating sau sunt sub obiectivul de 2% acum – la un deceniu după ce a fost stabilit.
„Se pare că va exista o schimbare”, a declarat ministrul italian al apărării Guido Crosetto pentru Reuters. „Nu cred că va fi 5%, ceea ce ar fi imposibil pentru aproape toate naţiunile din lume în acest moment, dar nu va fi de două (procente), pe care deja ne luptăm să le atingem, ci va fi mai mult de două”, a spus Crosetto.
Italia, cu cheltuieli pentru apărare de aproximativ 1,5% din PIB, se numără printre cei opt membri NATO care nu îndeplinesc obiectivul actual.
CINE CHELTUIEŞTE CEL MAI MULT DIN PIB PENTRU APĂRARE
Polonia, în schimb, care se învecinează cu Ucraina, este membrul NATO care cheltuieşte cel mai mult din PIB pentru apărare – 4,12% anul trecut, arată estimările alianţei. Ea este urmată de Estonia cu 3,43% şi de Statele Unite cu 3,38%.
NATO a estimat cheltuielile de apărare combinate ale membrilor săi la 1,474 trilioane de dolari în 2024 – din care 968 miliarde de dolari sunt din partea Statelor Unite şi 507 miliarde de dolari din partea ţărilor europene şi a Canadei. Media globală este de 2,71% din PIB-ul NATO.
Unii oficiali şi analişti consideră sugestia de 5% a lui Trump drept o ofertă de deschidere, deliberat ridicată, pentru a da startul unor luni de negocieri şi se aşteaptă ca acesta să se mulţumească cu ceva mai apropiat de 3%.
În timpul campaniei electorale prezidenţiale de anul trecut din SUA, Trump a propus o ţintă de 3%, adăugând că aceasta ar însemna o creştere a bugetului apărării de 30% pentru majoritatea ţărilor NATO.
Şocate de războiul Rusiei din Ucraina, multe ţări europene au majorat cheltuielile pentru apărare în ultimii ani.
Cu toate acestea, având în vedere că finanţele publice sunt restrânse, iar cheltuielile pentru apărare nu sunt populare din punct de vedere politic în unele ţări, nu ar fi uşor pentru guverne să găsească miliardele suplimentare pe care le-ar implica chiar şi o mişcare de a cheltui 3% din PIB pentru apărare.
Deşi Trump a comparat cheltuielile de apărare ale NATO cu o taxă de membru al alianţei, acestea reflectă bugetele stabilite de guvernele naţionale.
SPRE 3 LA SUTĂ DIN PIB?
Fenella McGerty, expert în economia apărării la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice, a declarat că recentele creşteri sunt „remarcabile”, dar este nevoie de ani pentru ca ţările să înceapă să atingă noile obiective. „Chiar dacă Europa ar continua această rată de creştere destul de extraordinară – peste 10% în termeni reali în 2024 – ar mai dura încă 10 ani pentru a ajunge măcar la 3% din PIB”, a spus ea.
Totuşi, multe guverne europene sunt de acord că Europa ar trebui să facă mai mult pentru a se apăra şi să se bazeze mai puţin pe Statele Unite. Franţa şi statele baltice fac presiuni pentru ca Uniunea Europeană să se împrumute în comun pentru a finanţa cheltuielile de apărare. Rezultatul acestei dezbateri ar putea depinde de alegerile naţionale de luna viitoare din Germania, care s-a opus până acum acestei idti.
Pentru a deveni mai autonomi, aliaţii europeni trebuie să cheltuiască mai mult pentru a dezvolta capabilităţi pe care SUA le furnizează în prezent, cum ar fi realimentarea din aer, transportul aerian militar greu şi războiul electronic, a declarat Camille Grand, care a ocupat anterior funcţia de oficial de top al NATO pentru investiţii în apărare. „Toate aceste lucruri costă o mulţime de bani. Unele dintre ele sunt foarte costisitoare”, a declarat Grand, care lucrează acum în cadrul grupului de reflecţie Consiliul European pentru Relaţii Externe. Mediul actual de securitate sugerează că ţările europene ar trebui să cheltuiască aproximativ 3% din PIB pentru apărare, a estimaa ea.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, preşedintele subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a declarat că Europa trebuie să majoreze cheltuielile, dar nu să se fixeze pe o cifră arbitrară. „Trebuie să mobilizăm mult mai mulţi bani, dar nu ar trebui să-l lăsăm pe Trump să ne înnebunească”, a punctat ea.
