Persoana aleasă de preşedintele SUA, Donald Trump, pentru a conduce un fond de investiţii de 201 de milioane de dolari în Caucaz deţine interese majore în domeniul telecomunicaţiilor şi al mineritului în regiune şi a condus anterior o firmă de investiţii axată pe Rusia, care se lăuda cu legături strânse cu Kremlinul, arată documente analizate de Reuters.
Konstantin Sokolov, un om de afaceri în vârstă de 51 de ani, născut în Rusia, a fost numit în ianuarie la conducerea fondului de investiţii denumit Trans-Caspian Enterprise Fund, conform documentelor de constituire ale acestuia.
El deţine participaţii majore în Viva Armenia, cea mai importantă companie de telefonie mobilă din Armenia, şi a achiziţionat la începutul acestui an a doua cea mai mare mină de cupru şi molibden din Armenia, după ce a primit o autorizaţie specială din partea guvernului SUA pentru a o cumpăra, potrivit raportului Reuters.
O analiză efectuată de Reuters a documentelor publice referitoare la celelalte trei fonduri de investiţii americane care activează în prezent nu a evidenţiat indicii că vreunul dintre directorii acestora ar avea investiţii majore în ţările în care investesc respectivele fonduri.
Bo Cutter, preşedintele unui fond de investiţii american axat pe Tunisia, a declarat pentru Reuters că nu are „niciun fel de interese comerciale în Tunisia”, fără a oferi detalii cu privire la faptul dacă şi de ce acest lucru ar putea reprezenta o problemă. Cutter a refuzat să comenteze cu privire la Sokolov sau la fondul Trans-Caspian.
Totuşi, potrivit a şase experţi în etică care au analizat raportul Reuters, interesele de afaceri ale lui Sokolov creează un conflict de interese, deoarece rolul său îi conferă controlul asupra fondurilor guvernamentale de care ar putea beneficia potenţial companiile sale.
Ann Skeet, expertă în etică la Universitatea Santa Clara, a declarat: „Cred că Congresul ar trebui să-şi pună întrebări”.
Reuters nu a găsit nicio dovadă a vreunei nereguli din partea lui Sokolov. Legislaţia americană care reglementează astfel de fonduri de investiţii nu interzice directorilor să deţină investiţii în regiunile în care îşi desfăşoară activitatea.
Un reprezentant al firmei de capital privat a lui Sokolov, IJS Investments, a declarat că fondului i s-a interzis să investească în oricare dintre afacerile sale şi că Sokolov a respectat „toate cerinţele de diligenţă şi securitate”.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că fondul de investiţii va respecta cerinţele de raportare anuală şi auditurile independente, „precum şi prevederile aplicabile privind subvenţiile, inclusiv cerinţele referitoare la conflictele de interese”.
Sokolov se afla pe o listă de 37 de donatori, persoane juridice şi fizice, pentru proiectul sălii de bal a Casei Albe iniţiat de Trump, distribuită de Casa Albă anul trecut. De asemenea, el a donat aproximativ 13 milioane de dolari către grupuri politice republicane, potrivit datelor Comisiei Electorale Federale.
TELEFONIE ŞI MINERIT ÎN ARMENIA
Fondul Trans-Caspian face parte dintr-o iniţiativă mai amplă a SUA de a dezvolta rute comerciale şi investiţii în Caucazul de Sud şi Asia Centrală, un efort care ar putea reduce dependenţa regiunii de infrastructura rusă şi chineză.
Consiliul de administraţie al fondului Trans-Caspian, condus de Sokolov, are competenţa de a acorda subvenţii, împrumuturi şi de a realiza investiţii în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan. Site-ul său web menţionează mineralele esenţiale, energia şi infrastructura feroviară printre principalele sale priorităţi de investiţii.
Sokolov şi-a consolidat rapid prezenţa în mediul de afaceri din Armenia în ultimii ani.
El şi un partener de afaceri chinez, Zhe Zhang, au preluat controlul asupra Viva Armenia în ianuarie 2024 de la cel mai mare operator de telefonie mobilă din Rusia, MTS, potrivit declaraţiilor companiei şi registrelor corporative armene.
Zhang, fost diplomat al Ministerului Comerţului din China, nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Viva Armenia nu a făcut niciun comentariu.
Mai recent, compania lui Sokolov, Dynamic Frontier Holdings, cu sediul în Texas, a declarat că a primit, pe 1 iunie, autorizaţia legală din partea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA pentru a cumpăra mina Teghout din Armenia de la o bancă rusă de stat sancţionată, VTB.
Licenţele OFAC autorizează tranzacţii care, în alte condiţii, ar fi interzise de sancţiunile SUA şi a căror procesare durează, de obicei, câteva luni sau ani.
Sokolov şi un reprezentant al minei Teghout nu au răspuns la întrebările privind momentul în care au depus prima dată cererea de licenţă. Un reprezentant al minei Teghout a declarat că licenţele şi aprobările pentru tranzacţie au fost obţinute prin „procesul standard de reglementare independent” al OFAC.
Departamentul Trezoreriei SUA şi VTB nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Niciunul dintre directorii celorlalte fonduri de investiţii americane active – care se concentrează pe Egipt, Tunisia şi Ucraina-Moldova – nu pare să aibă interese comerciale semnificative în aceste ţări, potrivit unei analize realizate de Reuters pe baza documentelor publice şi a biografiilor lor oficiale.
James Harmon este preşedintele fondului egiptean, iar Dennis Johnson este preşedintele fondului Ucraina-Moldova. Aceştia nu au răspuns la solicitările de comentarii.
ISTORIC DE AFACERI CU RUSIA
Biografia lui Sokolov de pe site-ul său personal evidenţiază copilăria sa modestă din Sankt Petersburg şi aversiunea faţă de guvernul sovietic, despre care a afirmat că i-a trimis bunica într-un gulag. Se menţionează că a emigrat în Statele Unite la vârsta de 21 de ani, la câţiva ani după prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Însă legăturile sale cu Rusia au continuat mult timp după plecarea sa, potrivit unei analize efectuate de Reuters asupra documentelor corporative şi guvernamentale.
Presupusele legături ale omului de afaceri cu guvernul rus justifică o analiză amănunţită pentru a te asigura că interesele SUA sunt prioritare în gestionarea fondului, au afirmat doi dintre experţii în etică intervievaţi de Reuters.
„Aş dori o verificare foarte amănunţită a autorizaţiei de securitate dacă aş face parte din guvernul SUA”, a declarat Richard Painter, profesor la Universitatea din Minnesota, care a ocupat funcţia de consilier pe probleme de etică al fostului preşedinte republican George W. Bush.
O broşură promoţională din 2015, analizată de Reuters, referitoare la fondul Gotthard Investment Fund, înregistrat în Liechtenstein şi acum desfiinţat – o operaţiune de investiţii imobiliare axată pe Rusia –, îl menţiona pe Sokolov ca administrator al fondului şi sublinia „relaţiile de încredere personale şi profesionale solide şi de lungă durată, consolidate în ultimii 20 de ani cu guvernele de la Moscova, Sankt Petersburg şi la nivel federal”.
Un fost manager de proiect al fondului, care a vorbit cu Reuters sub condiţia anonimatului, a declarat că a recunoscut broşura ca fiind autentică.
Avocaţii care îl reprezintă pe Sokolov au afirmat că acesta „nu cred” că broşura este autentică şi că logo-ul de pe broşură nu părea să fie cel folosit de fond.
„Domnul Sokolov nu are nicio legătură cu oficialii guvernului rus sau cu guvernul rus”, a declarat reprezentantul său pentru Reuters, adăugând că „el nu deţine cetăţenia rusă”.
Reuters nu a putut confirma în mod independent faptul că Sokolov nu mai deţine cetăţenia rusă.
Sokolov a folosit un paşaport rus pentru călătorii internaţionale încă din 2016, potrivit înregistrărilor de călătorie analizate de Reuters.
Casa Albă a redirecţionat solicitările de comentarii cu privire la Sokolov către Departamentul de Stat. Departamentul de Stat nu a furnizat detalii privind verificarea antecedentelor lui Sokolov sau dacă acesta deţinea o autorizaţie de securitate.
Când a fost solicitat să comenteze cu privire la Sokolov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Nu ştim despre cine vorbiţi.”
