Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio®, cu sprijinul Apa Nova București, anunță rezultatele primului Raport Național privind Alfabetizarea Numerică din România. Conform raportului, care a analizat populația școlară din toate ciclurile de învățământ, primar, gimnazial și liceal, analfabetismul numeric se plasează la peste o treime (36%) dintre elevi, cu aproape 16% având dificultăți marcante.
Literația numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale și sociale. În activitățile zilnice, aceasta implică, printre altele, capacitatea de a calcula dobânzile bancare, interpretarea tarifelor la utilități, compararea ofertelor comerciale sau estimarea costurilor pentru diferite produse și servicii.
„Testul de Alfabetizare Matematică evaluează capacitatea de a raționa și aplica matematica în situații reale. Termenii «literație numerică» și «numerație» sunt larg folosiți în literatura științifică pentru a descrie competențele numerice esențiale. Ne-am propus ca prin acest test să măsurăm nu doar dacă un elev este funcțional numeric, ci și gradul competenței sale, permițând o evaluare detaliată pe un spectru larg, de la nivel scăzut la avansat. În lipsa unui standard clar privind nivelul minim acceptabil de numerație, a fost necesară colectarea de date extinse pentru a defini empiric pragurile de competență și a asigura o evaluare riguroasă. Procesul a condus la stabilirea unor praguri clare pentru identificarea atât a dificultăților numerice severe, cât și a performanțelor superioare, permițând utilizarea testului pentru screening inițial și monitorizarea progresului în timp”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio®.
Cele cinci categorii de funcționalitate trasate în raport pentru fiecare clasă, sunt: A (excelentă), B (bună), C (limitată), D (foarte limitată), E (risc major), unde categoriile D și E reprezintă analfabetism numeric funcțional, iar categoriile A, B și C reprezintă funcționalitate numerică.
Analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale. Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică față de fete, diferența menținându-se constantă de la un ciclu școlar la altul.
S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în funcție de mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu și liceu.
„Această primă ediție a Raportului național privind alfabetizarea matematică a elevilor din România ne arată unde suntem. Pentru AVE, este foarte importantă măsurarea progresului elevilor, de aceea vom realiza astfel de rapoarte și în anii următori. Avem un instrument modern de măsurare, accesibil online, pus gratuit la dispoziția tuturor celor interesați, care ne permite să personalizăm abordările educaționale. Astfel, contribuim la dezvoltarea abilităților numerice ale fiecărui elev, acestea fiind parte din cele opt competențe-cheie necesare pentru creșterea personală, educație continuă și integrare profesională. Prin Programul de Transformare a Școlilor din România, ne propunem să sprijinim școlile în dezvoltarea competențelor esențiale ale elevilor, iar matematica joacă un rol fundamental în acest proces”, a declarat Andreea Nistor, Director Executiv AVE România.
Rezultatele mai evidențiază și o corelație strânsă între statutul socio-economic (SES) și nivelul de funcționalitate numerică. Elevii din categoria cu cel mai crescut statut (Q1) prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric (D+E), în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic (Q4) au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme. În ciclul primar, diferențele sunt relativ mai mici, dar devin mai pronunțate în gimnaziu și liceu, unde elevii din Q4 sunt semnificativ mai dezavantajați decât cei din Q1. Spre exemplu, în liceu, doar 23,63% dintre elevii din Q1 se încadrează în categoria de analfabetism numeric funcțional, comparativ cu 69,76% din Q4.
„Implicarea companiilor în domeniul educației reprezintă un factor-cheie în formarea și în pregătirea generațiilor viitoare de specialiști. Apa Nova București – o companie Veolia, își asumă acest rol prin sprijinirea inițiativelor care contribuie la dezvoltarea educației și la integrarea tinerilor pe piața muncii. Prin colaborarea cu Asociația pentru Valori în Educație și BRIO și prin contribuția la dezvoltarea unor instrumente practice, cum este Testul de Alfabetizare Matematică, precum și prin multiple parteneriate cu instituțiile de învățământ gimnazial, liceal și universitar, susținem în mod concret proiectele care îmbunătățesc procesul de învățare și dezvoltarea abilităților esențiale. Credem cu tărie că mediul de afaceri poate să contribuie la transformarea sistemului educațional din România, aducând profesionalism și inovare în pregătirea noilor generații”, a declarat Irina Munteanu, promotor al educației de calitate din partea Apa Nova București, o companie parte a Grupului Veolia.
Testul de alfabetizarea matematică este disponibil la linkul: https://brio.ro/info/literatie-numerica și poate fi aplicat la clasă, de către profesori, sau poate fi parcurs de elevi, acasă, dar poate fi utilizat și ca probă componentă a unor concursuri de admitere sau chiar ca probă în cadrul unor procese de selecție în vederea angajării.
Despre Raportul Național privind Alfabetizarea Matematică
În dezvoltarea testului au fost definite cinci mari domenii de evaluare, care sunt comune tuturor nivelurilor școlare: algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăți ale numerelor. Pentru fiecare domeniu și subdomeniu și pentru fiecare ciclu de învățământ au fost realizați aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi. Fiecare item a fost expus de cel puțin 30 de ori (majoritatea de 70-80 ori) pentru analiza statistică.
Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului. Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară. Distribuția dintre fete și băieți a fost echilibrată în mod deliberat, asigurând o proporție de 50% – 50%, iar distribuția demografică a acoperit toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.
