Unul dintre cele mai grave aspecte ale anchetei în cazul azilelor ilegale de la Bihor vizează modul în care au fost aplicate tratamentele şi tehnicile medicale bolnavilor, unii dintre ei cu afecţiuni psihice grave, de către persoane necalificate sau insuficient calificate, afirmă reprezentanţii DIICOT. Potrivit acestora, cercetările au scos în evidenţă că mulţi bolnavi nu au primit tratament şi îngrijire adecvate afecţiunilor pe care le aveau, nu au fost supravegheate permanent, iar medicamentele erau date de cele mai multe ori fără indicaţii chiar şi de către persoane care nu ştiu să scrie şi să citească şi care le identificau după culoarea cutiei.
“Particularitatea acestui dosar constă în faptul că exploatarea nu se realiza prin violenţă fizică, ci prin transformarea dependenţei victimelor într-un mijloc de control. Persoane care aveau nevoie de hrană, adăpost, tratament, protecţie şi îngrijire ajungeau să depindă în totalitate de cei care pretindeau că le oferă sprijin. Tocmai această dependenţă a făcut posibilă menţinerea lor într-o stare de aservire şi exploatarea lor în scopul obţinerii unor foloase materiale”, informează DIICOT.
Potrivit sursei citate, investigaţiile în cazul de la Bihor au evidenţiat faptul că gruparea şi-a construit “în mod deliberat aparenţa unei activităţi umanitare şi de caritate”, folosind această imagine “pentru a inspira încredere şi pentru a ascunde în realitate un mecanism de exploatare a unor persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate extremă”.
“Acest mecanism a exploatat nu doar vulnerabilitatea victimelor, ci şi încrederea oamenilor. Imaginea unei organizaţii umanitare a fost folosită pentru a câştiga încrederea donatorilor, aparţinătorilor sau persoanelor care au crezut că sprijină un demers autentic de îngrijire şi protecţie. În realitate, această aparenţă a mascat un mecanism prin care erau obţinute importante beneficii materiale, precum donaţii, sponsorizări, contribuţii, pensii şi indemnizaţii de handicap, prestaţii sociale şi alte drepturi băneşti, inclusiv ajutoare de înmormântare”, afirmă reprezentanţii DIICOT.
De asemenea, investigaţia a scos în evidenţă că persoanele vătămate care au decedat în spaţiile deţinute de către grupul infracţional organizat au fost înhumate pe un teren aflat în apropierea Cimitirului Greco-Catolic, sumele reprezentând ajutor de înmormântare fiind încasate de către membrii grupării. Potrivit DIICOT, prin mecanismul intracţional, prejudiciul este de peste 13 milioane de lei, reprezentând fonduri şi venituri deturnate de la destinaţia lor legală şi utilizate în interesul grupului.
“Vulnerabilitatea persoanelor vătămate nu a reprezentat o consecinţă a activităţii infracţionale, ea constituind principalul mijloc prin care acestea au fost exploatate. Acest dosar demonstrează că una dintre cele mai greu de identificat forme de exploatare, de trafic de persoane, este aceea în care exploatarea se ascunde în spatele filantropiei şi a unei aparente activităţi de ajutorare. Cercetările au relevat că victimele au fost menţinute într-o stare de dependenţă şi aservire, fără să le fie asigurate condiţiile minime necesare protejării sănătăţii”, menţionează sursa citată.
Aceeaşi sursă precizează că unul dintre cele mai grave aspecte evidenţiate de anchetă priveşte modul în care au fost aplicate tehnicile medicale, din cercetările de până acum reieşind că numeroase persoane nu au beneficiat de tratament şi îngrijire adecvate afecţiunilor pe care le aveau, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos era administrat, de cele mai multe ori, fără indicaţii, de către persoane necalificate sau calificate insuficient.
“Ancheta a evidenţiat inclusiv cazul în care persoane desemnate de administraţie să administreze medicaţia necesară nu ştiau să scrie şi să citească, identificând medicamentele după culoarea cutiei. În aceste condiţii, persoane cu afecţiuni psihice şi medicale severe, dependente de cei care le administrau medicaţia, au fost expuse unor riscuri majore”, subliniază DIICOT.
Potrivit aceleiaşi surse, acţiunea de marţi urmăreşte, pe de o parte, salvarea şi protejarea persoanelor vătămate şi, pe de altă parte, administrarea tuturor probelor necesare pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale şi tragerea la răspundere a tuturor participanţilor.
“Operaţiunea (n. red. de marţi) a fost concepută astfel încât, în momentul intervenţiei, victimele să beneficieze de triaj medical, evaluare de specialitate, asistenţă medicală de urgenţă şi sprijin psihologic. Alături de procurori şi poliţie, la acţiune participă medici legişti, medici de diferite specialităţi, asistenţi medicali, psihologi, specialişti ai autorităţilor naţionale pentru protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi reprezentanţi ai Departamentului pentru situaţii de urgenţă. Pentru acordarea unui răspuns medical rapid şi adecvat, a fost operaţionalizat un spital mobil, încadrat cu personal medical, dotat cu echipamentele necesare evaluării şi acordării ajutorului medical de urgenţă”, precizează sursa citată.
DIICOT mai arată că, Împreună cu instituţiile competente, au fost dispuse măsurile necesare pentru preluarea şi relocarea persoanelor vulnerabile în centre capabile să le asigure protecţia şi îngrijirea.
“Audierile vor avea loc la sediul DIICOT Structura Centrală şi la cel din Oradea. De asemenea, a fost pus la dispoziţia aparţinătorilor o linie telefonică directă TelVerde unde aparţinătorii pot afla informaţii despre victime”, a mai informat DIICOT.
