România a preluat Preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est, un format regional lansat în 1996, într-o ceremonie derulată la Sofia, la care au participat preşedintele Bulgariei, Iliana Iotova, preşedintele Albaniei, Bajram Begaj, şi ministrul Afacerilor Externe al României, Oana Ţoiu.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri seară, de MAE, România va exercita Preşedinţia-în-exerciţiu a SEECP în perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027, preluând mandatul de la Sofia, în anul în care forumul împlineşte 30 de ani de la înfiinţare.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a participat la Summit în numele Preşedintelui României, Nicuşor Dan.
“Viitorul Europei de Sud-Est este european, iar responsabilitatea noastră comună este să ne asigurăm că acest viitor este stabil, sigur, prosper şi sustenabil şi să devină, mult mai repede, clar tuturor cetăţenilor care aşteaptă asta. Dincolo de competiţia economică, există şi o competiţie a planurilor de viitor. Pentru noi este foarte important ca planul de viitor european să fie planul câştigător. Ne asumăm acest mandat cu un puternic simţ al responsabilităţii şi cu ambiţia de a continua şi valorifica excelenta activitate desfăşurată de partenerii noştri din Troică, Sofia şi Tirana. Odată ce reuşim să investim în proiecte strategice de conectivitate, vom vedea o mişcare mai rapidă a bunurilor, a energiei, a datelor şi a oamenilor”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, la conferinţa de presă a Troicii SEECP.
În intervenţiile sale din cadrul reuniunilor, ministrul român a felicitat partenerii din Podgoriţa şi Tirana pentru progresele recente în negocierile de aderare la UE şi a subliniat că integrarea europeană a Balcanilor de Vest, a Republicii Moldova şi a Ucrainei înseamnă completarea arhitecturii de stabilitate, securitate şi prosperitate a întregului continent.
În contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi al intensificării ameninţărilor hibride, cibernetice şi de dezinformare, ministrul român a pledat pentru o cooperare regională orientată către protejarea societăţilor democratice, a infrastructurii critice şi a conectivităţii strategice.
MAE precizează că, sub motto-ul “Rezilienţi. Conectaţi. Europeni.”, preşedinţia României se va concentra pe trei piloni:
Politic: sprijinirea extinderii UE şi a integrării graduale a participanţilor în Piaţa Unică, inclusiv prin iniţiative cu efect direct pentru cetăţeni, precum integrarea în zona unică de plăţi SEPA şi extinderea sistemului “Roam Like at Home”, precum şi promovarea vocii regiunii la nivelul instituţiilor europene;
Securitate şi stabilitate: consolidarea rezilienţei în faţa ameninţărilor hibride şi cibernetice, a dezinformării, a dezastrelor naturale şi a urgenţelor medicale;
Economic şi social: dezvoltare durabilă prin conectivitate energetică, de transport şi digitală, implementarea Strategiei SEE 2030 şi a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest, cu accent pe tineret şi societatea civilă”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe.
“Summit-ul s-a încheiat cu adoptarea Declaraţiei SEECP de la Sofia, care reconfirmă angajamentul participanţilor pentru cooperare regională, conectivitate, competitivitate, dezvoltare durabilă şi rezilienţă, şi consemnează preluarea Preşedinţiei de către România”, transmite MAE.
La finalul mandatului, în iulie 2027, România va găzdui la Bucureşti Summit-ul SEECP, cu participarea liderilor din întreaga regiune, precum şi reuniunea miniştrilor afacerilor externe.
Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est este un format regional lansat în 1996, la iniţiativa Bulgariei, fiind singurul forum de cooperare din Europa de Sud-Est creat şi gestionat de participanţii din regiune.
SEECP reuneşte 13 participanţi – Ankara, Atena, Belgrad, Bucureşti, Chişinău, Ljubljana, Podgorica, Priştina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana şi Zagreb.
România a mai exercitat această responsabilitate în mandatele 1999-2000, 2004-2005 şi 2013-2014, iar documentul de referinţă al Procesului, Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare, a fost semnat la Bucureşti, la 12 februarie 2000.
