“Proiectul depus nu este doar despre construirea unui AI Giga Factory în România, ci reprezintă accesul real la infrastructură de ultimă generaţie pentru fraţii noştri din Republica Moldova, pentru statele din zona Mării Negre – şi aici trebuie să menţionez Ucraina şi Turcia – care şi-au exprimat susţinerea fermă faţă de această nevoie comună. Această iniţiativă este despre aducerea valorilor europene la Marea Neagră: valori precum cooperarea, inovaţia, suveranitatea tehnologică, securitatea cibernetică, incluziunea şi rezilienţa. Este despre a ne asigura că nicio ţară din această regiune nu rămâne în urmă. Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni a Mării Negre conectate, sigure şi pregătite pentru viitor, ancorate în spiritul unităţii europene comune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, într-un comunicat transmis Agerpres.
Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis scrisoarea de intenţie pentru găzduirea Black Sea AI Gigafactory, parte a unei iniţiative strategice europene care vizează consolidarea suveranităţii tehnologice şi a capacităţilor continentale în domeniul inteligenţei artificiale, în deplină conformitate cu AI Act şi obiectivele Uniunii privind suveranitatea tehnologică. Documentul a fost a transmis Comisiei Europene, prin EuroHPC Joint Undertaking.
Propunerea României este susţinută de un consorţiu naţional reprezentativ, format din actori publici, privaţi şi academici de mare prestigiu şi vizează dezvoltarea unei infrastructuri AI de ultimă generaţie, cu arhitectură hibridă, capabilă să deservească atât procese complexe de antrenare, cât şi de inferenţă AI, într-un cadru operaţional robust, sigur şi sustenabil.
Potrivit sursei citate, proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locaţii distincte: Cernavodă (Faza I) şi Doiceşti (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală şi acces la conectivitate internaţională de înaltă capacitate. Astfel, vorbim de un proiect ce va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, sigur, accesibil şi sustenabil, care poziţionează România ca un centru strategic pentru calculul de înaltă performanţă, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon.
“Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, se arată în comunicat.
Consorţiul implică parteneri strategici din mediul privat şi sectorul public, alături de cele mai importante universităţi din România, beneficiari strategici precum companii din domenii precum energie, bunuri de larg consum, tehnologii avansate, dar şi startup-uri inovatoare şi institute de cercetare. Consorţiul va fi extins şi consolidat pentru a reflecta mai bine cerinţele pieţei şi amploarea acţiunii planificate.
În elaborarea acestei aplicaţii, MEDAT a beneficiat de sprijinul experţilor internaţionali din cadrul Băncii Mondiale şi a biroului din România al organizaţiei.
“România îşi asumă un rol activ în susţinerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în materie de AI, cloud federat şi infrastructură HPC, oferind un model operaţional bazat pe un vehicul juridic dedicat (SPV), guvernanţă neutră şi acces transparent, iar accesul în consorţiu este deschis si celorlalte companii interesate şi state din UE”, arată sursa citată.
Dimensiunea de securitate cibernetică este una prioritară, fiind sprijinită de expertiza acumulată de România în acest domeniu, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competenţe în Securitate Cibernetică (ECCC).
Potrivit MEDAT, pe lângă contribuţia la consolidarea capacităţii AI europene, proiectul propus va funcţiona ca un catalizator pentru inovare în Europa Centrală şi de Est, cu impact direct asupra proceselor de reconstrucţie digitală din Ucraina, integrare tehnologică în Republica Moldova şi extindere a serviciilor AI către Serbia şi Turcia.
“Candidatura României reflectă un angajament ferm faţă de valorile europene şi un plan solid de execuţie. AI Gigafactory va constitui un punct de referinţă pentru suveranitatea digitală a Uniunii Europene şi un instrument operaţional pentru accelerarea transformării digitale în regiune”, se mai arată în comunicatul citat.
