Este vorba despre un mecanism care a fost instituit la nivel european și care prevede, în anumite condiții, subvenționarea unor industrii eligibile cu până la 50 de euro/MWh pentru tot anul 2023, începând cu 1 martie. Scopul măsurii a fost atenuarea poverii suportate de industrie ca urmare a crizei energetice, o povară care afectează sustenabilitatea companiilor și, prin extensie, competitivitatea acestora într-o serie de sectoare considerate ca fiind deosebit de expuse, precum fabricile de oțel, industria aluminiului, fabrici de sticlă, de hârtie etc.
În scrisoarea lor, cele trei asociații industriale din Balcani semnalează că 2024 a fost un an plin de provocări pentru industria din Europa de Sud-Est din cauza prețurilor ridicate la energie electrică, iar 2025 începe în Europa de Sud-Est cu prețuri duble la energie electrică față de cele din Europa de Vest și Centrală. „Acest lucru împiedică în mare măsură competitivitatea regiunii în contextul scăderii continue a producției industriale și a întreprinderilor industriale”, se arată în scrisoare, în care se precizează în mod special cu privire la Bulgaria că ţara a înregistrat deja închideri temporare și permanente ale fabricilor de mașini, hârtie și metale feroase, care prezentau o mare importanţă pentru zonele geografice în care se aflau, fiind vorba de cele mai sărace zone din nord-vestul Bulgariei. De asemenea, multe alte fabrici mari consumatoare de energie au încheiat anul 2024 cu pierderi și comenzi reduse.
În scrisoare, asociațiile industriale fac trimitere la Raportul Draghi referitor la competitivitatea economiei europene și la menţiunile din acest raport cu privire la costurile energiei, precum și la recentele intervenții ale Greciei și Germaniei pe lângă UE. Asociaţiile respective se referă în mod concret la scrisoarea premierului grec Kyriakos Mitsotakis către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la prețurile ridicate la energie electrică și la problemele cu care se confruntă piața europeană de energie electrică, dar și la comunicarea pe care cancelarul german Olaf Scholz a avut-o cu președinta Comisiei Europene pentru a sublinia necesitatea menținerii măsurilor de compensare a costurilor de energie electrică pentru industriile consumatoare de energie cel puțin până în 2030.
Președinta Comisiei Europene consideră energia și mai ales reducerea prețurilor în acest sector drept „fundamentul” cheie pentru consolidarea competitivității economiei europene. „Competitivitatea noastră depinde de revenirea la prețuri scăzute și stabile la energie”, a subliniat von der Leyen ieri în discursul său la Forumul Economic Mondial de la Davos. Potrivit acesteia, „energia curată este răspunsul pe termen mediu, deoarece este ieftină, creează locuri de muncă bune pe plan intern și consolidează independența noastră energetică”. În orice caz, președinta Comisiei Europene preferă investițiile directe „în tehnologii de energie curată de ultimă generație”, dar și „mobilizarea” mai multor fonduri private, în vederea modernizării rețelelor electrice și a infrastructurilor de stocare. Este de aşteptat ca noul ei plan cu privire la „uniunea energetică” a Europei să fie prezentat la mijlocul lunii februarie.
Sursa: Khatimerini, în traducerea Rador Radio România
