Această linie feroviară strategică a jucat un rol vital în transportul mărfurilor și călătorilor și a fost deosebit de importantă în timpul Războiului de Independență (1877-1878). În acea perioadă, gara a fost utilizată pentru transportul echipamentelor militare și al trupelor române. De-a lungul anilor, clădirea gării a trecut prin numeroase modificări arhitecturale, ajungând să semene cu gările emblematice din Paris și Munchen.
Odată cu inaugurarea Gării de Nord în 1872, Gara Filaret a început să își piardă din importanță, iar majoritatea traficului feroviar a fost redirecționat. Acest declin a culminat cu închiderea oficială a gării în 1960, fiind transformată ulterior într-o autogară. Deși au existat planuri de a o transforma într-un muzeu al căilor ferate, acestea nu s-au materializat.
Astăzi, clădirea Gării Filaret continuă să funcționeze ca Autogara Filaret, păstrând o parte din istoria sa impresionantă, dar fără a mai avea rolul esențial pe care l-a deținut în trecut.
La peste 150 de ani de la inaugurare, prima cale ferată din România, denumită la acea vreme „drumul de fier”, se află în proces de modernizare. CFR SA a anunțat recent că a fost desemnat câștigătorul licitației pentru reabilitarea liniei feroviare București Nord – Giurgiu Nord Frontieră, cu scopul de a îmbunătăți conexiunea dintre Capitală și portul dunărean Giurgiu, dar și pentru a facilita transportul internațional către Bulgaria, Grecia și Turcia.
Contractul, în valoare de 2,1 miliarde de lei, va include lucrări de electrificare și semnalizare, iar durata proiectului este de 36 de luni. Această modernizare va contribui la reducerea timpului de călătorie, sporirea siguranței feroviare și protejarea mediului.
În anul 1866, guvernul român a semnat un contract cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth” pentru construcția unei căi ferate ce lega Bucureștiul de Giurgiu. La 31 octombrie 1869, primul tren a plecat din Gara Filaret, iar acest moment a marcat debutul transportului feroviar în România.
Ceremonia de inaugurare s-a desfășurat în prezența prim-ministrului de atunci, iar două trenuri au plecat simbolic din gară: „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, condus de Sir John Trevor Barclay, și „Trenul Dunărea”, operat de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român.
Vagoanele, iluminate cu ulei de rapiță, erau scurte și lipsite de instalații sanitare sau de încălzire, însă această cale ferată a fost un pas esențial pentru dezvoltarea infrastructurii transportului din România.
Astăzi, odată cu modernizarea „drumului de fier”, Gara Filaret își păstrează importanța istorică, chiar dacă și-a schimbat complet funcționalitatea. Reabilitarea liniei feroviare București-Giurgiu va readuce în prim-plan semnificația acestui traseu, menținând legătura cu trecutul și pregătindu-l pentru viitor.
