România pregătește legea care va viza toți angajații din privat – Dispare clauza de confidențialitate a salariului

Această directivă stabilește standarde înalte de transparență salarială și impune obligații clare pentru angajatori, vizând eliminarea diferențelor salariale discriminatorii între genuri. Mai jos, principalele noutăți.

1. Transparența salarială în recrutare

Angajatorii vor trebui să comunice candidaților, încă din etapa de anunț, nivelul salarial sau intervalul salarial al postului. Aceasta va facilita negocierile salariale și va asigura o mai mare corectitudine în procesele de recrutare. Solicitarea informațiilor despre salariul actual sau istoricul salarial al candidaților va fi interzisă.

2. Transparența salariilor în timpul raporturilor de muncă

Angajații vor avea dreptul de a primi informații despre nivelul propriului salariu și nivelurile salariale medii pentru categorii similare de muncă, defalcate pe gen. Aceste informații vor fi furnizate la cerere, iar angajatorii vor trebui să răspundă într-un termen rezonabil, dar nu mai mare de 2 luni.

3. Raportări obligatorii

Companiile cu cel puțin 100 de angajați vor avea obligația de a raporta periodic diferențele salariale dintre femei și bărbați.

– Pentru firmele cu peste 250 de angajați, raportarea va fi anuală, începând din 2027.

– Pentru cele cu 100-250 de angajați, raportarea va fi trianuală.

Dacă diferențele salariale medii de peste 5% nu pot fi justificate obiectiv și remediate în 6 luni, angajatorul va trebui să efectueze o evaluare comună a salariilor împreună cu reprezentanții salariaților.

4. Eliminarea clauzelor de confidențialitate a salariilor

Contractele individuale de muncă nu vor mai putea include clauze de confidențialitate privind salariile. Angajații vor putea divulga remunerarea proprie în scopul promovării egalității de remunerare. De asemenea, anagajații vor avea dreptul să cunoască nivelul de salarizare al colegilor care ocupă posturi similare.

Implementarea acestor măsuri presupune o revizuire a politicilor de salarizare și a proceselor de resurse umane. Angajatorii vor trebui:

  • să identifice și să elimine eventualele diferențe salariale discriminatorii;
  • să creeze criterii obiective pentru evaluarea și stabilirea salariilor;
  • să asigure formarea personalului de resurse umane în privința noilor cerințe legale;
  • să stabilească mecanisme de comunicare și informare eficiente pentru angajați.

Salariații care suspectează discriminări salariale vor putea sesiza instanțele, având sprijin legal pentru a solicita compensații financiare. Directiva prevede ca despăgubirile să includă plăți restante, dobânzi de întârziere și daune morale. Mai mult, angajatorii vor fi responsabili de dovedirea lipsei discriminării, ceea ce crește protecția angajaților în astfel de cazuri.

Franța, Germania și Spania au deja mecanisme avansate de transparență salarială, iar aceste exemple oferă un model de bune practici pentru România.

  • Franța aplică penalități financiare companiilor cu un scor slab privind egalitatea de gen.
  • Germania permite angajaților să ceară informații despre salariile colegilor.
  • Spania cere evidențe detaliate privind salariile pe gen.

Amintim că transparența salarială există deja în sectorul public, modificările legislative în curs de elaborare vizând alinierea sectorului privat la principiile de transparență prin modificarea articolului 163 din Codul Muncii și eliminarea clauzei de confidențialitate referitoare la remunerație.

Sursa: www.stiripesurse.ro

Vasile Bănescu, revoltat: Nu ascund că eu însumi am primit un mesaj de amenințare / E nevoie de aplicarea severă a legilor

Serie A: Bologna – Monza 3-1, cu revenire de la 0-1