România riscă penurie de motorină în această iarnă, în condițiile în care prețurile au urcat cu aproape 40% de la începutul anului, iar rezervele sunt mai mici decât par, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată joi.
”În timp ce pompele din sudul Italiei afișează mesajul ‘epuizat’, România intră într-o iarnă cu cea mai scumpă motorină din istorie. Litrul se vinde în medie cu 10,90 lei, cu aproape 40% mai mult decât la începutul anului”, se arată în analiza realizată de think-tank-ul economic Frames.
Potrivit sursei citate, riscul unei penurii nu mai este teoretic, în condițiile în care criza globală a motorinei se poate extinde pentru încă un an.
”Criza globală a motorinei poate dura încă un an, aprovizionarea României depinde de rute expuse, iar rezervele de urgență, prezentate oficial ca suficiente pentru 90 de zile, nu înseamnă 90 de zile de motorină la pompă. Pe 22 octombrie, prețul mediu al motorinei standard în România era de 10,90 lei pe litru, iar al benzinei de 10,10 lei pe litru, potrivit datelor PretCarburant. În ianuarie, într-o benzinărie Petrom din București, motorina costa 7,89 lei, iar benzina 7,67 lei. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 3 lei pe litru, de 38% la motorină și de 32% la benzină, în mai puțin de zece luni. Cea mai mare parte a scumpirii a venit în a doua jumătate a anului. De la 30 iunie până acum, motorina s-a scumpit cu 1,68 lei pe litru, adică cu 18,2%, iar benzina cu 1,44 lei, adică cu 16,6%. Faptul că motorina crește mai repede decât benzina nu este întâmplător: motorina este produsul cel mai afectat de criza globală și cel de care depind transportul de marfă, agricultura și construcțiile”, este de părere analistul Adrian Negrescu.
El susține că ”nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puțin un an”.
”Motorina de 11 lei nu este un vârf din care vom coborî în câteva săptămâni, ci noua normalitate a iernii care vine. Iar întrebarea pentru România nu mai este doar cât plătim, ci dacă vom avea ce cumpăra. Ministerul Energiei a anunțat de mai multe ori anul acesta că România are stocuri de urgență pentru 90 de zile. Cifra este corectă tehnic, dar înșelătoare pentru publicul larg. Cele aproximativ 2,04 milioane de tone de stocuri de urgență sunt calculate la nivelul a 90 de zile de importuri nete, nu 90 de zile de consum la pompă. Structura lor contează mai mult decât totalul. Peste jumătate, adică 1,08 milioane de tone sau 53%, este țiței și materie primă pentru rafinare, care trebuie mai întâi procesat. Produsele finite însumează aproximativ 957.000 de tone, din care doar circa 511.000 de tone sunt motorină. În plus, doar aproximativ jumătate din stocuri, echivalentul a 45 de zile, se află fizic în România. Restul este depozitat în alte state ale Uniunii Europene și ar ajunge mult mai greu în țară în caz de criză”, afirmă analistul Frames.
Negrescu afirmă că penuriile regionale ar putea apărea încă de la începutul lunii decembrie, din cauza capacității limitate de transport feroviar și de depozitare, iar rezerva strategică de motorină s-ar apropia de epuizare în ianuarie 2027.
”Este un test de stres, nu o prognoză oficială, dar arată unde se află punctul slab: motorina, nu benzina. România produce aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței pe an și importă circa trei sferturi din necesar. Peste 60% din importurile recente veneau din Kazahstan, prin conducta CPC și portul rusesc Novorossiisk. În iulie, livrările au fost oprite câteva zile după atacuri cu drone asupra infrastructurii, iar România a avut o primă imagine a vulnerabilității sale. La motorină, situația este și mai delicată. La fel ca restul Europei, România consumă mai multă motorină decât produce și completează diferența din import. Motorina vine din Statele Unite, principalul furnizor al Uniunii Europene, din Kazahstan, care a urcat pe locul doi, depășind Norvegia, și din zona Golfului. Toate aceste rute sunt fie lungi, fie expuse conflictelor, iar costurile de transport, asigurare și personal au crescut simultan”, se arată în analiza citată.
În acest context dificil, în Italia rețele precum Eni, IP, Q8 și Tamoil au ”plafonat voluntar” prețul la 2,19 euro pe litru, în aproximativ 10.000 de stații.
”Cumpărătorii au golit stocurile la prețul mic, iar benzinarii au ajuns să piardă între 6 și 20 de cenți pe litru. Reducerea accizei a expirat fără să fie înlocuită, transportatorii și fermierii au blocat drumurile, iar rafinăria Eni din Taranto a fost blocată între 12 și 16 octombrie. Pe 15-16 octombrie, 150 dintre cele 270 de benzinării Eni din Puglia erau goale. Italia nu a rămas fără motorină pentru că lumea a rămas fără petrol, ci pentru că a încercat să rezolve prin decrete o problemă de piață. Orice plafonare a prețului, în România, ar avea același efect: furnizorii își duc volumele în altă parte, iar pompele se golesc. Într-o criză globală, câștigă statele care oferă predictibilitate, nu prețuri artificiale”, subliniază Adrian Negrescu.
Expertul consideră că România are nevoie de un plan pentru iarnă, nu de măsuri de avarie, prima prioritate fiind securizarea aprovizionării, atât cu țiței pentru cele două rafinării majore funcționale, cât și cu motorină din import, prin contracte pe termen lung cu furnizori diversificați, iar cea de-a doua aducerea în țară a unei părți mai mari din stocurile de urgență depozitate în alte state-membre.
O a treia prioritate se referă la intervenția inteligentă asupra prețului: nu plafonare, ci sprijin țintit pentru transportatori și fermieri, păstrarea mecanismului de acciză dinamică și reducerea taxelor de-a lungul lanțului, iar eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2027 este un pas bun, dar insuficient.
”Statul trebuie să spună public, cu cifre verificabile, câtă motorină avem efectiv în țară și cât de repede o putem scoate din rezerve. Liniștirea populației cu formula ‘avem stocuri pentru 90 de zile’ nu este o strategie. O penurie de motorină de doar câteva zile ar opri camioanele, utilajele agricole și șantierele și ar aduce o nouă rundă de scumpiri la alimente, exact când inflația a început din nou să crească”, a menționat Adrian Negrescu.
Frames este un think tank economic specializat în dezvoltarea de analize și studii de piață privind economia.
