Dificultățile prin care trece țara noastră sunt recunoscute deopotrivă de experți economic-financiari și politic, inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan spunând că România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar – 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană – și că există „trepidații la nivel global” care pot declanșa o nouă criză financiară.
Într-un interviu recent, Bolojan a propus trei direcții urgente pentru reducerea deficitului: eliminarea cheltuielilor inutile, aducerea companiilor de stat sub un control eficient și reducerea sistematică a cheltuielilor publice. El a atras atenția că România cheltuiește mai mult decât își permite, și se finanțează prin împrumuturi din ce în ce mai scumpe.
„Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”, a explicat Ilie Bolojan.
În ultima perioadă, tot mai mulți economiști au evidențiat pericolul iminent în care se află România din cauza deficitului bugetar de 9,3% din PIB, în condițiile în care Grecia a intrat în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
Pentru a reducerea deficitului, începând cu anul 2010, Grecia a înghețat salariile și a interzis orele suplimentare, a tăiat binusurile de sărbători, a crescut TVA și alte taxe, a început reformarea sectorului public și a crescut vârsta de pensionare, a început să vândă proprietăți de stat și a demarat privatizarea companiilor de stat din domeniul gazelor naturale, pentru ca în 2012 să treacă la tăieri de pensii și salarii și la recapitalizarea băncilor, măsuri care au fulminat în 2013 cu concedierea a 15.000 de bugetari.
Pentru a evita intrarea într-o astfel de situație, economiștii români, inclusiv cei ai BNR, au tras numeroase semnale de alarmă, făcând apel la guvernanți să ia rapid măsurile optime pentru diminuarea riscului României de a intra într-o criză mai mare decât cea din 2008-2009.
Banca Națională a României (BNR) a avertizat în raportul său din aprilie 2025 că dezechilibrul bugetar este „cea mai gravă amenințare la adresa stabilității financiare” și că „corecția va fi inevitabilă și dureroasă”, cu sau fără sprijin extern.
Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a declarat recent într-un interviu pentru Ziarul Financiar că „România nu mai are luxul de a amâna măsurile dure” și că „downgrade-ul la categoria Junk este aproape o certitudine dacă nu se intervine rapid”.
Comisia Europeană, în analiza de primăvară 2025, a inclus România în categoria statelor „cu dezechilibre macroeconomice excesive”, precizând că deficitul bugetar și cel de cont curent sunt la niveluri nesustenabile.
Fitch a menținut ratingul României la „BBB-” cu perspectivă negativă, avertizând că deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,5% din PIB în 2025, mult peste media pentru această categorie de rating . Această situație crește riscul unei retrogradări, ceea ce ar însemna costuri mai mari de finanțare pentru stat și sectorul privat.
În plus, S&P Global Ratings a semnalat posibilitatea reducerii ratingului României la nivelul „junk” din cauza deficitului bugetar în creștere și a instabilității politice.
Pe 8 august 2025, agenția de rating Fitch va anunța dacă țara va fi retrogradată la statutul de „junk”, ceea ce înseamnă că țara noastră nu este recomandată investițiilor.
„În contextul deficitelor gemene nesustenabile, principalul risc pe termen scurt pentru economia României este riscul de retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Acest risc este strâns legat de consolidarea fiscală necesară, solicitată de agențiile de rating, pentru a aduce deficitul bugetar în zona de sustenabilitate într-un termen rezonabil”, spunea recent Adrian Codîrlașu, președintele CFA România – asociație a profesioniștilor în investiții din România deținători ai titlului Chartered Financial Analyst.
Analistul economic, Dragoș Cabat spunea recent la RFI că „majorarea TVA-ului este iminentă pentru că este soluția cea mai rapidă și cea mai simplă de a aduce bani în plus la bugetul de stat”. „Majorarea TVA-ului este iminentă, și este exact cu 2%, pentru că este soluția cea mai rapidă și cea mai simplă de a aduce bani în plus la bugetul de stat. Acum, sigur că mai sunt și implicații de valul doi. Adică odată ce ai crescut TVA-ul scade consumul. Produsul Intern Brut nu va mai crește așa de mult. Sau cel mai probabil va stagna ori chiar va scădea ușor față de anul trecut. Deci, nu va mai fi acea creștere a PIB-ului care a fost prognozată în buget. Și asta înseamnă că practic aplici un TVA mai mare, dar la o bază de impozitare ușor mai mică. Undeva la 2-3 miliarde de euro în plus, ar aduce această diferență de 2% din TVA, ceea ce nu e foarte mult, dar este suficient cât să scadă deficitul bugetar, să îl ducă către un 7- 8%. Altfel, pericolul este că vom avea un deficit bugetar ca anul trecut, adică peste 9%, dacă nu chiar să ajungă la 10%. Atunci TVA-ul este singura măsură rapidă și concretă care ne-ar putea îndrepta către a reduce cu 2-3 puncte procentuale deficitul bugetar față de ce se vede acum”, a declarat economistul, precizând că, pentru populație, creșterea TVA ar fi un puseu inflaționist, pentru că totdeauna atunci când crește TVA-ul, practic cresc prețurile.
Suita de crize nu poate justifica un asemenea deficit, fiindcă acestea au lovit nu numai țara noastră. „Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Este de repetat: succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi. (…) România are o piață financiară internă foarte subțire, ce nu ajută finanțarea deficitului – băncile au limite de expunere și nici nu poți miza excesiv pe fondurile de pensii ca finanțatori. Iar a te finanța numai pe piața externă este foarte periculos și nici posibil. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm. Să faci o corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune extrem de dificilă. Dar nu avem cale de întors, după greșelile din anii trecuți. Neglijarea necesității de venituri fiscale suplimentare își arată colții acum. Cum subliniază documente ale Consiliului Fiscal, consolidarea fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; este necesară o creștere a veniturilor fiscale. Dar această constatare trebuia să fie o preocupare constantă a guvernelor”, a spus Daniel Dăianu.
Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că „suntem cu apa până la gât și riscăm să ne înecăm dacă nimeni nu ne va arunca un colac de salvare”.
„Cam așa arată România, din perspectivă economică. Riscăm să ne înecăm nu pentru că am fi într-o furtună economică, ci pentru că nu știm să înotăm în apele învolburate ale unei crize în care singuri ne-am băgat.(…) Altfel spus, Guvernul are în față două variante – ori taie cheltuielile și eficientizează colectarea, ori crește taxele. Îmi e teamă că aristocrația bugetară se va opune oricăror tăieri de costuri astfel că, din păcate, majorarea taxelor va rămâne singura variantă ca să nu ajungem la Junk, la statutul de economie în care este periculos să investești. Probabil înainte să crească taxele, autoritățile vor încerca, din nou, să se salveze prin inflație – depreciind moneda națională peste nivelul de 5 lei/euro și mizând pe efectele liberalizării pieței de energie (creșteri semnificative de prețuri în toate domeniile). Ulterior, în al 13-lea ceas, dacă încasările nu merg cum trebuie, în cadrul unui acord cu FMI – colacul de salvare de carte vă spuneam, vom ajunge la creșteri de taxe. Sunt doar scenarii. Indiferent de soluția aleasă, efectele negative vor fi pe măsură”, a explicat Negrescu.
Întrebat care ar fi soluția care să ajute cât mai mult economia, cu cât mai puține pagube, Adrian Negrescu a declarat pentru „Adevărul” că, în primul rând, „vorbim de reducerea cheltuielilor publice pe proiecte aberante precum construcția de stadioane”. „Nu poți aloca, în 2025, sute de milioane de euro pentru ridicarea de stadioane când tu nu ai bani să plătești pensiile și să indexezi alocațiile pentru copii. Aceste tipuri de „investiții” ar trebui amânate la fel ca și seria interminabilă de săli de sport, cămine culturale și alte afaceri cu dedicație pentru primari”, a adăugat el.
Analistul a spus că, după primele trei luni se observă o temperare a cheltuielilor cu bunurile și servicii, dar asta nu înseamnă că acestea scad, ci doar că cresc cu un ritm mai redus decât în anul trecut.
În opinia sa, statul ar trebui „să vândă din casă”, adică să scoată la vânzare pe Bursa de Valori București sau la licitație firmele de stat, activele de pe urma cărora să adune banii necesari pentru a-și acoperi găurile din buget.
„Reducerile de cheltuieli, vânzările de active și o colectare mai bună ar putea aduce câteva zeci de miliarde de lei la buget, în următoarele luni. Însă mi-e teamă că este prea târziu. Mi-e teamă că suntem într-o asemenea criză de finanțare din care, din păcate, doar FMI va putea să ne mai salveze. (…) Împinși de la spate de FMI, vom tăia puternic în aparatul de stat, de peste 1,3 milioane de bugetari, în salariile de zeci de mii de euro de la firmele de stat, în contractele păguboase cu firmele căpușă. Este doar o speranță poate prea optimistă. FMI este doar un vehicul investițional care are în focus profitul. Vor cere majorări de taxe și nu îi vor interesa prea mult efectele economice și sociale ale măsurilor luate. Soluția ar fi să ne salvăm singuri de la înec, să luăm banii europeni, să tăiem cheltuielile și, atenție, nu să creștem taxele ci să le reducem, mai ales pentru a stimula firmele să dea salarii mai mari, să investească. Nu știu însă cine ar fi cei capabili să facă asta. Dacă te uiți la garnitura de prezidențiabili, incapabili să vorbească despre economie, speranțele sunt deșarte”, a încheiat Negrescu.
În lipsa unor politici economice și fiscale coerente, după ce PNRR va fi finalizat, România ar putea trece prin perioada mult mai dificile decât acum, a declarat profesorul de economie Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.
„Avem un deficit uriaș, istoric, care este agravat de datoria publică, care va crește și mai mult. Sunt economiști care estimează că va deppși 60% din PIB foarte curând, îndreptându-se vertiginos spre 70%. Când datoria publică ajunge atât de mare – și vă amintesc că în urmă cu câțiva ani se vorbea cu îngrijorare de pragul de 50% care a fost deja depășit – vom plăti dobânzi și mai mari la împrumuturile de stat.
Ca să depășim aceste probleme, ar trebui să și facem ce spunem, adică să facem reformele despre care tot vorbim. Să economisim cu adevărat bani și să strângem mai mulți de la cei care trebuie să plătească impozite. Doar creșterea economică și dezvoltarea ne poate salva. Trebuie să punem în practică reforma cheltuielilor publice, reorganizarea companiilor de stat, reforma fiscală, să aplicăm măsuri care să accelereze creșterea economică. Nu doar să ni le propunem, ci să le și facem. Altfel, trăim un cataclism provocat de politicile greșite”, a declarat Glăvan.
Întrebat dacă crede că Guvernul va crește taxe și impozite, economistul a spus că, de obicei, „taxele cresc atunci când Guvernul cheltuie fără acoperire”.
„Și vă dau un exemplu, dacă Guvernul crește pensiile, implicit anunță că va crește și taxe și impozite. Creșterea aceasta se poate face oficial, anunțând majorările de taxe și impozite, sau indirect, prin inflație, care duce la creșterea prețurilor și implicit la scăderea puterii de cumpărare”, a adăugat economistul.
„Criza care va veni nu va fi atât de mare, atât de puternic resimțită ca în 2008 – 2009, pentru că oamenii nu mai sunt așa de îndatorați ca atunci”, a completat Glăvan.
Potrivit acestuia, probleme majore pe care le are România în prezent, legat de deficitul bugetar și de datoria publică vor fi agravate în 2027, când se va fi încheiat PNRR.
„Acum avem creștere economică. E mică, dar este o creștere, nu am intrat în recesiune. Suntem sub umbrela UE, BNR încă are rezerve valutare mari, PNRR ne aduce bani… Atât cât ne aduce, cât suntem în stare să atragem… Toate acestea ânseamnă centura de siguranță pentru România.
Dar ce se va întâmplă în 2027 când se va încheia PNRR? Când nu vor mai fi lucrări de investiții și nu va mai fi nevoie nici de toți muncitorii de acum care lucrează la drumuri și poduri? Va fi mai rău, pentru că nu vom mai avea banii care ne-au adus acum creșterea economică de 0,8%. Nu vom mai avea bani. Guvernanții trebuie să se gândească pe termen lung, pentru că PNRR nu se prelungește”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.
