România se confruntă cu presiuni asupra finanțării cheltuielilor publice în ultimul trimestru al anului, în condițiile în care bugetul este afectat de creșterea costurilor de finanțare și de întârzierile în atragerea fondurilor europene, iar statul trebuie să acorde prioritate recuperării veniturilor pe care le are deja de încasat, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.
‘Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control’, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei, dintre care aproximativ 53,4 miliarde de lei urmau să provină din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei mai mult decât în 2025.
‘Aceste cifre spun două lucruri. Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont. Orice întârziere la implementarea proiectelor, la documentație sau la evaluarea cererilor de plată obligă statul să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii sau prin împrumuturi noi. Iar împrumuturile, în condițiile actuale, sunt scumpe’, explică Adrian Negrescu.
Potrivit analizei, România a încasat până la începutul lunii octombrie aproximativ 13,27 miliarde de euro din PNRR, reprezentând circa 66% din alocarea totală revizuită, de 20,11 miliarde de euro. Pe 9 octombrie au mai fost încasate peste 300 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană.
‘Diferența de aproape 6,84 miliarde de euro nu înseamnă bani pierduți, dar nici bani câștigați. Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util. Dacă unele jaloane nu sunt îndeplinite, golul devine unul structural, iar el nu se rezolvă prin simpla amânare a plăților’, avertizează managerul Frames.
Analiza explică, totodată, că presiunile asupra bugetului provin atât din cheltuielile curente, cât și din investițiile dependente de fondurile europene și din creșterea dobânzilor. În acest context, Frames indică drept priorități accelerarea încasărilor europene, realocarea cheltuielilor și colectarea veniturilor datorate statului.
‘Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze’, spune Adrian Negrescu.
Un exemplu prezentat în analiză este industria jocurilor de noroc, unde încasările din taxele de autorizare pentru aparatele slot-machine au scăzut de la 485 de milioane de lei în perioada februarie-mai 2025 la 300 de milioane de lei în intervalul similar din 2026, respectiv cu aproximativ 38%.
‘Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat. La 1 septembrie, doar 90 din aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare. Asta înseamnă că operatori perfect legali, licențiați, nu au putut obține autorizațiile locale din cauza întârzierilor administrative. Statul a pierdut bani nu pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația nu le-a permis să funcționeze’, afirmă managerul Frames.
Potrivit sursei citate, o analiză publicată în septembrie 2026 estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530-550 de milioane de euro până la începutul anului 2027. Aceste cifre reprezintă estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial.
Separat, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET) a transmis că peste 1.300 de locații au fost închise și aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.
‘Chiar dacă cifrele exacte vor fi clarificate abia după bilanțuri, direcția este evidentă: mai puține taxe plătite, mai puțin impozit pe profit, mai puține contribuții și salariați care trec de la plătitori de taxe la beneficiari de ajutoare sociale. O industrie care aduce anual în jur de 1,3 miliarde de euro la buget nu poate fi tratată ca o notă de subsol a unei ordonanțe. Impactul OUG 7/2026 trebuie evaluat serios în rectificare’, spune Adrian Negrescu.
În opinia reprezentanților Frames, rectificarea bugetară ar trebui să pornească de la compararea veniturilor programate cu cele efectiv realizate și de la identificarea cauzelor diferențelor. Printre priorități se numără recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii fiscale, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.
‘România gestionează simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strict și o datorie tot mai scumpă. În aceste condiții, nu putem transfera automat toate riscurile asupra contribuabililor și a mediului de afaceri. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb’, concluzionează managerul Frames.
În opinia sa, aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care ‘trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie’.
