„Actorii subordonați GRU au vizat instituții publice, operatori de infrastructură critică și alte entități de pe teritoriul Alianței și al Uniunii Europene, inclusiv din România. Aceste activități cibernetice ostile, care s-au intensificat pe fondul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, sunt circumscrise unor campanii hibride mult mai ample ale Federației Ruse îndreptate împotriva statelor membre UE și NATO, inclusiv România, precum și a partenerilor celor două organizații. Scopul este acela de a submina stabilitatea și reziliența democratică a acestora, precum și de a descuraja sprijinul acordat Ucrainei”, a transmis MAE într-un comunicat.
„România condamnă aceste activități cibernetice ostile și împărtășește evaluarea NATO și a UE privind faptul că acestea demonstrează ignorarea, de către Federația Rusă, a cadrului normativ privind comportamentul statal responsabil în spațiul cibernetic, așa cum a fost definit la nivelul ONU. Facem apel la respectarea de către Federația Rusă a obligațiilor sale internaționale.
România este solidară cu ceilalți Aliați, membri UE și cu partenerii afectați de aceste activități cibernetice ostile și va continua să se implice activ în intensificarea eforturilor de la nivel Aliat, european și internațional pentru a preveni, descuraja și răspunde la astfel de acțiuni destabilizatoare”, a mai explicat MAE.
Țoiu: România a fost și continuă să fie ținta eforturilor de interferență străine
„România a fost și continuă să fie ținta acestor eforturi de interferență ale statelor străine”, declară vineri pe platforma X ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.
„Avem un război la frontiera noastră. Este purtat cu arme letale, iar în fiecare zi se pierd vieți omenești. Însă agresiunea Rusiei nu se oprește aici. Astăzi (vineri, n.r.), împreună cu aliații noștri din NATO și partenerii din Uniunea Europeană, am condamnat public și ferm campaniile cibernetice desfășurate de actori aflați subordonat serviciilor de informații ruse”, declară ministra.
Ea adaugă că „împreună, vom aloca resursele necesare pentru a preveni, combate și răspunde acestor campanii. Am pregătit personal și am stabilit linii de dialog și cooperare între noi”.
„Cu toții înțelegem clar că nu doar democrația din România a fost și continuă să fie ținta acestor eforturi de interferență ale statelor străine. Scopul lor, în mai multe sectoare și țări, este de a ataca însăși fundația proiectului european: convingerea cetățenilor că, împreună, ne putem apăra mai bine valorile și teritoriile și putem construi un viitor mai bun”, mai spune Țoiu.
Ministra subliniază că „România continuă să avanseze neclintit pe drumul său european. Prosperitatea și securitatea aduse de angajamentul nostru european și euro-atlantic, precum și reziliența democrației noastre care decurge din acestea, nu sunt vești bune pentru Rusia”.
„Nu putem fi naivi: ceea ce este o veste bună pentru noi, pentru puterea și independența noastră, pentru forța noastră colectivă în cadrul familiilor din care facem parte și în care România este respectată și ascultată, este o veste proastă pentru Rusia, care acționează agresiv în încercarea de a schimba acest lucru. Noi nu vom permite acest lucru. Ei nu vor câștiga”, spune ea.
Țoiu declară că „am demonstrat acest lucru împreună anul trecut, la alegerile prezidențiale din acest an, și vom continua să o facem alături de partenerii noștri. Cetățenii României înțeleg jocul fricii și al minciunii asociat acțiunilor hibride ale Rusiei. În schimb, ei contribuie, prin adevăr și rațiune, la stoparea acestora în societatea noastră”.
Elemente de context
Consiliul Nord-Atlantic a publicat, la 18 iulie, o Declarație de condamnare a activităților cibernetice ostile ruse.
În aceeași zi, Înaltul Reprezentant al UE a emis, în numele Uniunii Europene, o Declarație condamnând campaniile hibride persistente ale F. Ruse împotriva UE, a statelor membre și a partenerilor.
„GRU deține un program cibernetic foarte dezvoltat, reușind să demonstreze de-a lungul timpului că deține capabilitățile necesare pentru susținerea obiectivelor strategice ale Federației Ruse. În acest sens, mai multe unități militare ale GRU desfășoară campanii cibernetice maligne la nivel internațional și coordonează activitatea APT 28/Fancy Bear, APT44/Sandworm și APT Ember Bear. Operațiunile cibernetice ale acestor actori vizează instituții guvernamentale, organizații militare, infrastructură critică, publicații media, ONG-uri etc. din țările Aliate, statele membre ale UE și țările partenere”, a explicat MAE.
La Summit-ul NATO din 2021 (Bruxelles), Aliații au aprobat noua Politică Cuprinzătoare de Apărare Cibernetică. Aliații au reafirmat mandatul defensiv al NATO și s-au angajat să utilizeze toate capabilitățile în vederea descurajării, apărării împotriva și contracarării întregului spectru al amenințărilor cibernetice pe timp de pace, criză și conflict.
Marea Britanie instituie sancţiuni împotriva unor înalţi ofiţeri GRU pentru atacuri cibernetice
Marea Britanie a anunţat vineri că a instituit sancţiuni împotriva a peste 20 de spioni ruşi, hackeri şi agenţii pentru ceea a calificat drept o “campanie susţinută de activităţi cibernetice răuvoitoare” implicând atacuri asupra guvernelor şi instituţiilor din întreaga Europă, relatează Reuters, informează Agerpres.
Ministerul de Externe britanic a anunţat că sancţiunile vizează trei unităţi ale agenţiei ruse de informaţii militare GRU şi 18 ofiţeri ai acesteia, între care se află şi cei implicaţi în atacuri ţintite împotriva oraşului Mariupol în timpul războiului în Ucraina, precum şi în spionarea fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia înainte de otrăvirea lor cu Noviciok în 2018.
“Spionii GRU desfăşoară o campanie de destabilizare a Europei, subminează suveranitatea Ucrainei şi ameninţă siguranţa cetăţenilor britanici”, a declarat ministrul de externe David Lammy.
Autorităţile britanice au acuzat în mod repetat Moscova de orchestrarea unor activităţi răuvoitoare, de la spionajul tradiţional şi acţiuni de subminare a democraţiei până la sabotaje şi asasinate.
În iulie, trei bărbaţi au fost condamnaţi pentru incendierea unei întreprinderi din Londra, având legături cu Ucraina, despre care poliţia a declarat că a fost efectuată la comanda grupului de mercenari Wagner.
Rusia a respins acuzaţiile, susţinând că sunt motivate politic şi că nu reprezintă o ameninţare pentru Marea Britanie. Ambasada Rusiei la Londra nu a răspuns deocamdată unei solicitări de comentarii din partea Reuters.
Uniunea Europeană şi NATO au emis vineri declaraţii de condamnare a ceea ce au descris ca fiind activităţi hibride destabilizatoare ale Rusiei.
În ultimul său anunţ, Marea Britanie a declarat că trei unităţi ruse ale GRU – nr.29155, nr.26165 şi nr.74455 – au vizat instituţii media, furnizori de telecomunicaţii, instituţii politice şi democratice, precum şi infrastructura energetică din Regatul Unit şi din întreaga Europă.
Printre aceste incidente, autorităţile britanice menţionează un atac asupra serverelor guvernului estonian în 2020, un atac cibernetic asupra Bundestagului german în 2015, atacurile cibernetice din 2016 asupra Comitetului Naţional Democrat (DNK) şi a Comitetului de campanie al democraţilor din SUA, precum şi atacurile cibernetice de la Jocurile Olimpice de la Paris de anul trecut.
Unitatea 26165 a GRU a efectuat operaţiuni de recunoaştere în zona Teatrului Mariupol în martie 2022, înainte de loviturile aeriene care, potrivit oficialilor locali, au ucis aproximativ 300 de persoane şi pe care Rusia a negat că l-a vizat în mod deliberat, a indicat Ministerul britanic de Externe.
În plus faţă de sancţiunile centrate pe GRU, ministerul a declarat că au fost instituite sancţiuni împotriva a trei lideri ai “African Initiative”, despre care spune că este o fabrică de conţinuturi social media, finanţată de Rusia şi care desfăşoară operaţiuni informaţionale în Africa de Vest.
Marea Britanie şi-a majorat recent cheltuielile militare într-o schimbare a abordării sale în materie de apărare, parţial pentru a face faţă ameninţărilor din partea Rusiei, riscurilor nucleare şi atacurilor cibernetice.
