Guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina, şi adjunctul său, Alexei Zabotkin, au susţinut vineri o conferinţă de presă după decizia instituţiei de a menţine, conform aşteptărilor, rata dobânzii de politică monetară la 21%, excluzând că o vor reduce pe termen scurt, relatează Reuters.
Nabiullina despre perspectivele politicii monetare
”Am analizat două opţiuni de semnal privind politica monetară – una neutră şi una moderat restrictivă. Vom lua în considerare o majorare a dobânzii dacă procesul de dezinflaţie nu evoluează conform aşteptărilor”, a declarat Nabiullina.
Despre impactul dobânzii asupra investiţiilor
Potrivit datelor preliminare, activitatea investiţională în primul trimestru al anului 2025 se menţine la un nivel similar celui din ultimul trimestru al anului trecut.
”Nu putem vorbi despre o scădere a investiţiilor. Există o schimbare în planuri, dar nivelul rămâne ridicat, deoarece principalul motor al investiţiilor sunt fondurile proprii ale companiilor, nu împrumuturile bancare”, a explicat Nabiullina.
Despre scăderea ritmului de creditare
”Ritmul de creştere a creditării a încetinit semnificativ comparativ cu anul trecut, dar datele sunt încă afectate de mult zgomot statistic. Vom putea vorbi mai clar despre tendinţă abia după datele din trimestrul doi.”
Despre posibila revenire a brandurilor occidentale
Nabiullina a declarat că întoarcerea unor branduri occidentale nu a fost luată în calcul în decizia privind dobânda-cheie, deoarece deocamdată este doar o ipoteză.
”O eventuală revenire a mărcilor ar putea reduce costurile importurilor şi ar avea un efect dezinflaţionist, dar doar dacă exporturile cresc în paralel. Altfel, dacă doar importurile cresc, acest lucru ar putea slăbi rubla şi ar alimenta inflaţia.”
Despre aprecierea rublei şi impactul asupra bugetului
”Pentru ca o tendinţă a cursului valutar să aibă un impact bugetar semnificativ, trebuie să fie una stabilă. Deocamdată, este prea devreme să vorbim despre o astfel de tendinţă. Aprecierea rublei, în condiţii egale, este un factor dezinflaţionist şi ar putea duce la scăderea cheltuielilor bugetare cu dobânzile.”
Despre cererea pentru obligaţiuni guvernamentale
”Nu vedem riscuri în creşterea interesului pentru obligaţiuni de stat. Cererea provine de la un spectru larg de participanţi, inclusiv bănci şi investitori instituţionali privaţi. Este alimentată nu doar de aşteptările geopolitice, ci şi de primele semne de încetinire a inflaţiei.”
Despre interesul investitorilor străini
Nabiullina a recunoscut că nu există date clare privind un interes concret din partea investitorilor străini pentru activele ruseşti, deşi ”există motive obiective pentru acest interes, cum ar fi diferenţialul de randamente”. Cu toate acestea, restricţiile asupra circulaţiei capitalului şi sancţiunile limitează realizarea efectivă a acestor investiţii.
Despre volatilitatea rublei
”Volatilitatea rublei este mai mare decât în 2022, pe fondul sancţiunilor, ceea ce nu contribuie la reducerea aşteptărilor inflaţioniste. Cu cât inflaţia este mai scăzută, cu atât cursul de schimb devine mai stabil.”
Despre decizia privind rata dobânzii
”Nu am discutat despre o reducere a ratei-cheie. Vom putea lua în considerare o scădere doar dacă inflaţia scade constant într-un ritm care să ne permită atingerea ţintei de 4% în 2026.”
Despre paşii următori
”Observăm o reducere a presiunilor inflaţioniste, dar aceasta este influenţată atât de factori sustenabili, cât şi de unii temporari. Dacă riscurile pro-inflaţioniste se vor concretiza, ar putea fi necesară o nouă majorare a dobânzii. Intervalul mediu estimat pentru rata-cheie în 2025 este de 19-22%.”
