Rusia folosea gazoductele Nord Stream ca pe o ”armă”, pentru a exercita presiuni politice şi economice, o pledat avocatul unui fost ofiţer ucrainean, miercuri, în deschiderea în Germania a procesului sabotării acestor infrastructuri energetice germano-ruseşti în urmă cu aproape patru ani, relatează AFP.
Seghii Kuznieţov, un fost comandant al armatei ucrainene, primul care este judecat în acest dosar spectaculos, este acuzat de parchetul german de faptul că ”a elaborat împreună cu alţi militari, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan în vederea distrugerii gazoductelor”.
”El a comis o crimă de război prin atacarea, cu mijloace militare, a unor infrastructuri civile”, a acuzat procurorul Stefan Schmidt, citind actul acuzaţiei, la Tribunalul de la Hamburg (nord).
Acuzatul Serghii Kuzzieţov, în vârstă de 50 de ani, care purta un costum gri, o cămaşă albă şi o cravată, a intrat zâmbind în sală, potrivit unui jurnalist AFP de la faţa locului.
”În calitatea sa de ofiţer, el are o datorie de rezervă şi de confidenţialitate care îl împiedică să se expime cu privire la anumite aspecte ale dosarului”, a subliniat avocatul său, Nicola Canestrini. ”El trebuie să se apere cu mâinile legate la spate”, a adăugat avocatul.
”Rusia comite crime de război în acest război, iar Gazprom (gigantul rus care controlează gazoductele) şi-a luat partea sa”, a declarat avocatul.
”RUSIA ESTE O TERORISTĂ”
Cu puţin înainte de audiere, câteva zeci de manifestanţi ostili Moscovei au agitat, în faţa tribunalului, banderoale cu inscripţia ”Rusia este o teroristă” şi steaguri europene.
Acuzatul, arestat la 21 august 2025 în Italia, unde îşi petrecea vacanţa împreună cu familia, a fost extrădat în următoarea lună în Germania.
Anchetatorii germani cred că el conducea un comando – alcătuit din scafandri profesionişti, un genist şi un iahtman -, însărcinat să desfăşoare operaţiunea împotriva gazoductelor.
Serghii Kuznieţov a intrat în Germania la începutul lui septembrie 2022 cu un fals paşaport ucrainean, după ce a trecut prin Polonia, şi li s-a alăturat complicilor săi la Rostock, un port la Marea Baltică (nord-est), la bordul unui velier închiriat de către intermediari.
Grupul a transportat apoi un exploziv militar puternic până în apropierea Insulei daneze Bornholm, unde încărcături cu ceas au fost fixate pe gazoducte, care au explodat la 26 septembrie 2022.
Această operaţiune – niciodată revendicată şi înconjurată în mister – a avut loc la şapte luni după invazia rusă la scară mare a Ucrainei.
”NICIO AŞTEPTARE SPECIALĂ”
La momentul atacului, la 26 septembrie 2022, cele două gazoducte nu transportau gaze naturale. Autorităţile ruse suspendaseră deja livrările de gaze naturale prin Nord Stream 1, probabil ca răspuns la sancţiuni occidentale din cauza Războului din Ucraina. Nord Stream 2, tocmai finalizat, nu a intrat niciodată în serviciu.
După explozie au fost evocate numeroase piste, pe fundalul cărora se afla ipoteza unui stat care le-a comandat – Rusia însăşi, Statele Unite, foarte critice faţă de aceste gazoducte pentru că sporeau dependenţa europeană de gaze naturale ruseşti şi Ucraina, pe care justiţia germană a acuzat-o până la urmă în iulie 2026.
Aceasta este însă o situaţie delicată, deoarece Germania este principalul susţinător militar al Ucrainei şi se declară cu regularitate victima unor acte de sabotaj şi spionaj ruseşti pe teritorul german. În mod oficial, Guvernul german insistă asupra separării puterilor în stat şi nu comentează procesul.
Ucraina, la rândul său, dezminte că a orchestrat sabotajul, însă nu şi-a ascuns satisfacţia, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-şi finanţa războiul.
Întrebat despre proces, un oficial de rang înalt din Guvernul ucrainean a răspuns AFP că ”nu are nicio aşteptare specială”.
Tribunalul de la Hamburg a programat, pentru moment, audieri până în februarie.
În cazul în care suspectul este găsit vinovat, riscă mai mulţi ani de închisoare.
Întrebat de AFP care sunt aşteptările ruse, un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că speră la ”o prorcedură obiectivă şi un verdict”.
