Rusia și-a intensificat retorica agresivă împotriva Europei atât prin vorbe, cât și prin fapte, de la amenințări cu utilizarea armelor nucleare pentru apărarea exclavei Kaliningrad, până la exproprierea temporară a activelor unor companii precum Nestle și Auchan și creșterea cheltuielilor pentru apărare, care vor ajunge la 600 de miliarde de dolari în următorii trei ani, scrie vineri EFE.
”Da, desigur, Franța și Regatul Unit sunt puteri nucleare (…) dar nimeni nu deține genul de armament pe care îl are Rusia astăzi. Acesta este avantajul nostru competitiv”, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin care, în urmă cu o săptămână, și-a retras ambasadorii din ambele țări în contextul ”absenței relațiilor bilaterale”.
Putin a ordonat consolidarea securității în regiunea baltică după ce Moscova a susținut că ”NATO pregătește o blocadă aeriană și maritimă a Kaliningradului”, un ”casus belli” pentru Rusia.
Kaliningradul, veriga cea mai slabă
Exclava baltică, situată între Polonia și Lituania, este veriga cea mai slabă pentru ambele părți: pentru Kremlin, deoarece exclava nu este conectată terestru la restul țării, dar și pentru Alianța Atlantică, deoarece așa-numitul Coridor Suwalki, o fâșie de pământ cu o lățime mai mică de 100 de kilometri, leagă exclava rusă de Belarus, principalul aliat al Moscovei.
Foto: (c) Sputnik/Grigory Sysoyev/Pool via REUTERS
Dacă se produce un atac împotriva Kaliningradului, ”problema utilizării de către Rusia a tuturor armelor de care dispune va fi inevitabil pe ordinea de zi”, a insistat Putin.
NATO a acuzat Rusia că folosește ”retorica militară”, dar tensiunile din jurul acestui teritoriu, faimos pentru chihlimbarul său și ca loc de naștere al filosofului Immanuel Kant, nu sunt noi.
Încă de acum un an, Polonia a fost nevoită să desfășoare zeci de mii de soldați la graniță, după ce Rusia și Belarus au organizat primele exerciții strategice de la începerea războiului din Ucraina, simulând capturarea Suwalki. În 2022, autoritățile lituaniene au luat măsuri pe care Moscova le-a interpretat ca o blocadă parțială a Kaliningradului.
Cu toate acestea, situația este acum mai gravă, deoarece odată cu aderarea Finlandei și Suediei la blocul euro-atlantic, Kaliningradul este complet înconjurat de țări aliate.
Exproprierea temporară a activelor
Putin a declarat că firmele care pleacă își vor pierde locul pe piața rusă – Moscova a rămas cu circa 30 de companii occidentale, precum Carlsberg, Danone și Bosch – dar că de cele care rămân nu se va atinge nimeni.
În doar două săptămâni, Rusia a plasat activele a cel puțin șase companii europene sub ”control extern”, un eufemism pentru exproprierea temporară. Printre acestea se numără compania elvețiană Nestle (șase fabrici); companiile franceze Auchan (200 de magazine și 30.000 de angajați) și Leroy Merlin (peste 200 de magazine); și compania germană METRO AG (aproape o sută de magazine).
Putin a negat că aceasta a fost o expropriere – ”noi nu luăm nimic de la nimeni și nici nu naționalizăm nimic”, a susținut el – dar a adăugat: ”Creăm condițiile astfel încât, dacă firmele noastre sunt naționalizate sau furate, să putem răspunde în mod simetric”. Și a acuzat Occidentul că a înghețat rezervele Băncii Centrale și a confiscat activele unor companii precum Gazprom și Lukoil.
Kremlinul, care, la fel ca Putin, a subliniat că acest proces este ”reversibil”, a legat decizia de implicarea activă a acestor țări ”neprietenoase” în acțiunile militare din Ucraina.
Retorică inversă: Europa este agresorul
Propaganda rusă încearcă să promoveze ideea că Europa se pregătește pentru ”un război cu Rusia în 2029 sau 2030” și este vinovată pentru blocarea negocierilor de pace din Ucraina.
Putin a etichetat deschis aceste presupuse pregătiri drept ”escaladare”, precum și manevrele NATO în apropierea exclavei Kaliningrad și confiscarea navelor rusești în apele internaționale.
”Noi nu amenințăm pe nimeni, nu avem nicio intenție de a ataca, nici în 2029, nici în 2030 și nici în 2050. Dar, dacă ne confruntăm cu o agresiune, trebuie să răspundem”, a declarat el.
Foto: (c) Sputnik/Kristina Solovyova/Pool via REUTERS
Ca răspuns la acuzațiile de război hibrid, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a afirmat că țările europene sunt deja ”în război cu Rusia”, deoarece furnizează Ucrainei arme folosite pentru a ataca Rusia.
Cu toate acestea, după cum arată proiectul de buget prezentat joi Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus – n.r.), Moscova este cea care se pregătește să continue războiul în următorii ani.
Deși autoritățile au ascuns o mare parte din informații presei, se știe că Rusia va cheltui o sumă-record de 600 de miliarde de dolari (50 de trilioane de ruble) pentru apărare în următorii trei ani.
Putin nu a menționat acest lucru miercuri în fața Dumei, dar cheltuielile pentru apărare și securitate națională în 2027 vor reprezenta 44% din bugetul de stat, în timp ce cheltuielile sociale vor fi reduse (21%).
Țările occidentale, acuzate de Putin că ridică o nouă ”cortină de fier”
Totodată, Putin a acuzat joi țările occidentale că ridică o nouă ”cortină de fier” în relațiile internaționale și a subliniat că astfel de politici izolaționiste sunt sortite eșecului, potrivit Xinhua.
În discursul său susținut în cadrul sesiunii plenare a celei de-a 23-a reuniuni anuale a Clubului de Discuții Valdai, Putin a afirmat că, în pofida acuzațiilor Occidentului, Rusia nu intenționează să creeze diviziuni în cadrul comunității internaționale.
Blocul occidental este cel care a ridicat o ”cortină de fier” modernă, prin măsuri restrictive drastice și acțiuni izolaționiste, a insistat el.
Putin a evidențiat faptul că țările occidentale au impus mii de sancțiuni Rusiei, au blocat contactele diplomatice cu reprezentanții ruși și au încercat să izoleze Rusia de organizațiile internaționale.
Făcând referire la lecțiile istorice ale Războiului Rece, Putin a declarat că încercarea Uniunii Sovietice de a ridica o cortină de fier s-a soldat cu un eșec total. El a adăugat că orice tentativă modernă de a impune astfel de bariere ideologice și geopolitice este nerealistă și se va prăbuși inevitabil în contextul actualei dinamici globale.
Putin se declară ”pregătit” pentru discuții de pace…
Putin a declarat că Ucraina a îngreunat reluarea discuțiilor de pace prin lansarea unor atacuri cu drone în timpul alegerilor pentru Duma de Stat a Rusiei.
Moscova era pregătită să reia negocierile privind Ucraina pe 21 septembrie, a doua zi după alegerile pentru Duma de Stat, a spus Putin în fața unei audiențe internaționale, la Clubul de Discuții Valdai din Moscova, potrivit dpa.
El a menționat că peste 1.600 de drone au fost lansate asupra Moscovei și a subliniat că secțiile de votare din alte regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri constante.
Ucraina a greșit mizând pe succesul atacurilor împotriva Rusiei, a afirmat Putin.
”Inamicul se aștepta ca societatea noastră să se destrame, dar oricine poate greși”, a spus el.
Foto: (c) Maryam Majd / REUTERS
Rusia rămâne pregătită să intre în negocieri și să le finalizeze cât mai curând posibil, a declarat locatarul de la Kremlin.
”Dar, desigur, în condiții care să fie acceptabile și pentru Federația Rusă, pentru poporul nostru, pentru poporul rus”, a adăugat el.
Dar anunță că Rusia va cuceri întregul Donețk mai repede decât se așteaptă Ucraina și Europa
Rusia va cuceri restul teritoriului regiunii ucrainene Donețk controlat de Kiev mult mai devreme decât se așteaptă Ucraina și Uniunea Europeană, a prezis Putin, afirmând că numai în septembrie, trupele ruse au ocupat peste 1.300 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean.
”Înaltul comandament ucrainean susține că va menține controlul asupra celor 11% rămase din teritoriul Republicii Populare Donețk timp de un an și jumătate. În Europa, se spune că Ucraina îl va menține timp de doi ani. Credem că acest lucru se va întâmpla mult mai devreme, având în vedere viteza avansului trupelor noastre”, a declarat el, citat de EFE.
Putin a menționat că situația de pe linia frontului se schimbă rapid și a subliniat că, ”numai în ultima lună, Rusia a cucerit 1.301 kilometri pătrați”.
”Aceasta este de 2,5 ori mai mult decât în lunile precedente”, a susținut el.
Victoriile armatei ruse declarate de Putin sunt adesea puse la îndoială sau infirmate de Ucraina, Occident și chiar de bloggerii ruși.
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), dacă rușii continuă să avanseze în ritmul actual – 124 de kilometri pătrați în august – nu vor lua Donbasul până în 2032.
