Cercetătoarea de la Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene din Bruxelles consideră că faptul că europenii nu sunt atât de implicaţi la momentul actual în negocierile privind un posibil armistiţiu în Ucraina reprezintă o vulnerabilitate, „pentru că modul în care va arăta pacea sau armistiţiul în Ucraina va influenţa foarte mult securitatea continentului european”.
„Cred că pentru ca statele europene să fie implicate în acest proces, trebuie să avem propria noastră strategie şi viziune în ceea ce priveşte un posibil plan de pace sau plan de victorie în Ucraina. La momentul actual, noi nu avem această strategie. Diverse state membre al Uniunii Europene au diverse perspective privind Ucraina. În schimb nu avem o strategie unitară, coerentă, privind viitoarea pace în Ucraina”, a afirmat ea.
Experta în politica de securitate a UE crede că europenii ar trebui să se implice mai mult în asigurarea unei păci juste în Ucraina.
„Prin pace justă mă refer la faptul că ucrainenii vor reuşi să negocieze cu ruşii o pace care să-i favorizeze şi pe ei. (…) La momentul actual, Rusia şi-ar dori ca Ucraina să renunţe la ambiţiile de integrare în NATO. În planul generalului (Keith) Kellog se pune pe masă ideea că ucrainenii ar trebui cumva să renunţe la ambiţiile de integrare în NATO în următorii 10-20 de ani. Nu ştim exact dacă lucrul acesta va avantaja ucrainenii, pentru că nu ştim dacă pentru preşedintele Putin faptul că va bloca parcursul de integrare în structurile euro-euroatlantice ale Ucrainei nu va fi considerat ca o victorie care să-l încurajeze în următorii ani să încerce un nou atac”, a opinat Ionela Ciolan.
„Rusia la momentul actual investeşte 9% din PIB în apărare, economia este una de război. Rusia produce în jur de 1.000-1.500 de tancuri pe an. Rusia e în proces de a-şi creşte numărul soldaţilor la 1,5 milioane. Deci, practic nu vedem Rusia ca un stat care se pregăteşte de o pace în Ucraina prin modul în care reacţionează”, a explicat ea.
De asemenea, consideră experta în securitate, declaraţiile lui Vladimir Putin arată că el nu consideră că este doar într-un conflict cu Ucraina în ţara pe care a invadat-o, ci cu Occidentul ca întreg. „Conform multor surse venite din zona de intelligence ruşii s-ar putea să se simtă încurajaţi de modul în care se va încheia acest armistiţiu în Ucraina, să atace din nou fie în Ucraina, fie în altă zonă din Flancul Estic în următorii ani”, a avertizat Ionela Ciolan.
Ea a subliniat că „europenii trebuie să aibă discuţii foarte serioase cu americanii” şi în următoarele două zile, când la Bruxelles ale loc reuniunea miniştrilor apărării din statele aliate, să transmită noului secretar american al apărării, Pete Hegseth, „faptul că modul în care va fi negociată pacea în Ucraina va duce sau nu la creşterea credibilităţii NATO, va semnala sau nu un mesaj puternic de susţinere american pentru europeni şi va semnala sau nu un mesaj puternic de susţinere americană pentru tot ce înseamnă acest sistem internaţional bazat pe reguli, pe ideea că Ucraina este un stat suveran care a fost atacat de un agresor şi că există consecinţe când statele încalcă regulile internaţionale.”
Experta consideră că nu există încă o perspectivă foarte clară privind planul SUA pentru Ucraina şi este devreme pentru a anticipa cum vor evolua aceste negocieri de pace.
„Posibil să vedem că aceste negocieri de pace vor începe undeva prin aprilie, cel puţin din declaraţiile emisarului Kellog asta am înţeles în ceea ce priveşte acest calendar. În schimb, va dura, pentru că la momentul actual ruşii nu sunt dispuşi să înceapă negocierile de pace şi nu avem clar o strategie privind cum se vor derula aceste negocieri de pace şi cum va arăta Ucraina după acest armistiţiu”, a declarat ea.
Ionela Ciolan a mai subliniat că, „prin urmare, este important ca şi europenii să se implice în acest proces cu propriile lor viziuni şi să se implice şi cu capabilităţile pe care le pot pune la dispoziţie pentru asigurarea păcii şi siguranţei în Ucraina”.
