O eventuală taxă pe tranzacțiile bancare ar putea împinge românii înapoi la cash, cu efecte negative în lanț: mai puține plăți digitale, schimbarea comportamentului de consum și creșterea dobânzilor la care statul se împrumută.
Avertismentul vine de la Adrian Codîrlaşu, președintele Asociației CFA România, care spune că măsura ar putea afecta întreaga economie. În plus, taxa de solidaritate pentru veniturile mari ar pune, din nou, povara unor politici fiscale eșuate pe umerii angajaților.
„Nu ştiu cui i-a venit această idee cu impozitarea tranzacţiilor bancare, automat va duce practic la trecerea economiei din nou către cash şi vom face toţi plăţile din nou cash. (…) Comportamentul oamenilor se va schimba. Majoritatea plăţilor cu cardul sunt de sume foarte mici. Eu dacă plătesc 10 lei, bineînţeles n-o să mai plătesc cu cardul. Voi plăti cash şi 100 lei, nu face sens să plătesc 3% pe tranzacţie. Deci se va schimba comportamentul consumatorului, va merge pe cash, şi s-ar putea chiar costurile de finanţare ale statului de crească. Pentru că acum, dacă ne uităm la agregatul monetar de M1, unde este cash-ul tipărit şi conturile curente, din conturile curente se fac aceste plăţi cu cardul. Dacă se vor muta din acele conturi curente pe cash, practic lichiditatea pe piaţă va scădea, vor fi mai puţini bani, dobânzile vor creşte, costul de finanţare al statului va creşte”, a explicat Codîrlaşu, la Digi24.
CFA România: „Salariații muncesc 7 luni pe an pentru stat. Mai vreți și o taxă de solidaritate?”
Pe de altă parte, referitor la vehiculata taxă de solidaritate pentru veniturile mari, analistul crede că o astfel de măsură nu înseamnă decât că salariatul va plăti acum costul erorilor majore făcute anul trecut în materie de politici fiscale.
„Nu văd solidaritate cu cine. Cu acele politici fiscale inconsistente şi nesustenabile făcute anul trecut? Efectiv s-au făcut nişte erori, erori majore, anul trecut şi acum costul acelor erori e pus pe salariat. Deja un salariat plăteşte 42% din venitul lui doar impozit. Dacă mai creşte de la 10% la 20% (impozitul pe venit, n.r) , mai mult de jumate din salariu o să-l dea la stat. Din ce rămâne, cu acea jumătate din salariu, mai plăteşte şi TVA când cumpără şi undeva la şapte-opt luni cineva munceşte doar pentru stat. Adică nici în Evul Mediu, când exista şerbia, nu erau atât de mari birurile”, a subliniat preşedintele CFA România.
El a afirmat că problema bugetului este la cheltuieli, nu la venituri, susţinând că anul trecut s-a făcut o risipă de proporţii epice.
„Dacă ne uităm în ultimii trei ani cel puţin, în fiecare an am avut o majorare de taxe şi ne trezim cu un deficit bugetar şi mai mare, deşi veniturile au crescut. Ceea ce spune şi Uniunea Europeană, problema e la cheltuieli, nu la venituri, pentru că veniturile au crescut. Anul trecut, a fost o risipă de proporţii epice a guvernului de atunci, şi acum sunt puşi cetăţenii să plătească acea risipă”, a susţinut Adrian Codîrlaşu.
Taxa pe tranzacţiile bancare şi o taxă de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei sunt pentru moment variante de lucru pentru reducerea deficitului bugetar, potrivit informaţiilor apărute în ultimele zile în spaţiul public.
