Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curtea Penală Internațională, după sancțiunile impuse de SUA; Lagarde cere eliminarea barierelor care frânează creșterea companiilor europene
Comisia Europeană
* Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat luni, 17 august, în ziarul german Die Welt, că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina, potrivit AFP și Reuters.
‘În această toamnă, propun cea mai ambițioasă listă de sancțiuni de la începutul războiului. Odată adoptate, aceste măsuri ar crește imediat numărul total de entități ruse sancționate cu o treime’, a declarat Kallas în ediția din 17 august a ziarului.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, ‘sancțiunile UE au costat deja scump Rusia, privând mașina sa de război de peste 1.000 de miliarde de euro’, a afirmat ea.
Uniunea Europeană a adoptat 21 de pachete de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul războiului, care vizează în prezent aproape 3.000 de persoane și entități, potrivit Comisiei Europene.
* Comisia Europeană le-a transmis, în 17 august, statelor membre orientări suplimentare cu privire la posibilitatea de a extinde domeniul de aplicare a clauzei derogatorii naționale pentru apărare, în vederea includerii și a unor măsuri de securitate energetică, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Posibilitatea de a extinde clauza derogatorie națională pentru a ține seama de măsurile de securitate energetică a fost anunțată la 3 iunie 2026, în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european, și vine în urma conflictului în curs din Orientul Mijlociu. Flexibilitatea este menită să sprijine măsurile care consolidează reziliența structurală a sistemului energetic european și accelerează tranziția de la combustibilii fosili.
Potrivit Executivului comunitar, doar măsurile bugetare decise după 28 februarie 2026 vor fi eligibile pentru flexibilitate. Măsurile eligibile ar trebui să fie finanțate la nivel național, cu un impact bugetar direct. De asemenea, ele ar trebui concepute astfel încât impactul lor să fie maxim, iar costul bugetar minim. Comunicarea include o listă ilustrativă și non-exhaustivă a măsurilor potențial eligibile. Comisia va evalua de la caz la caz eligibilitatea măsurilor.
Statele membre sunt invitate să își prezinte cererile de extindere a domeniului de aplicare a clauzei derogatorii naționale, în care să furnizeze o listă inițială a măsurilor de securitate energetică planificate pentru care ar dori să beneficieze de flexibilitate, împreună cu costurile bugetare estimate ale acestora. După evaluarea unei cereri, în conformitate cu cerințele articolului 26 din Regulamentul 2024/1263, Comisia poate recomanda Consiliului să o aprobe.
* Responsabilii principalelor instituții ale Uniunii Europene și-au exprimat miercuri, 19 august, sprijinul față de Curtea Penală Internațională (CPI), în urma sancțiunilor impuse de SUA împotriva președintei acestei instanțe și a încă unui membru, și au subliniat necesitatea ca judecătorii și funcționarii CPI să poată acționa independent și fără presiuni externe, relatează agențiile AFP și EFE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au publicat pe rețelele de socializare mesaje identice prin care și-au exprimat sprijinul pentru această instanță internațională.
‘Suntem ferm alături de CPI, de președinta Tomoko Akane și de funcționarii care îi apără misiunea. CPI contribuie la justiția pentru victimele unora dintre cele mai oribile crime din lume. Pentru a realiza această activitate esențială, judecătorii și funcționarii săi trebuie să poată acționa independent și fără presiuni externe’, au subliniat Von der Leyen și Costa în mesaj.
Sancțiunile anunțate marți, 18 august, de Washington o vizează pe președinta CPI, japoneza Tomoko Akane, și pe procurorul adjunct al CPI, senegalezul Abdoulaye Seye, cărora li s-au interzis astfel intrarea pe teritoriul american și orice tranzacții financiare sau imobiliare în SUA.
Într-o declarație proprie, CPI menționează că aceste noi sancțiuni americane ‘subminează statul de drept’ și constituie un ‘atac flagrant împotriva independenței unei instituții judiciare imparțiale’.
Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut marți despre CPI și despre responsabilii acestei instanțe sancționați acum de SUA că ‘aceste persoane au participat direct la eforturile CPI de a ancheta, aresta, plasa în detenție sau urmări penal responsabili al căror guvern nu a acceptat jurisdicția CPI’.
După anunțarea sancțiunilor americane, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio pe rețelele de socializare ‘pentru eforturile hotărâte ale administrației (președintelui american Donald – n. red.) Trump împotriva abuzurilor ilegitime ale CPI și pentru că a precizat clar că responsabilii corupți care conduc CPI vor trebui să-și asume consecințele’.
* Uniunea Europeană își reafirmă solidaritatea cu Ucraina, în contextul în care data de 24 august va marca cea de a 35-a aniversare a independenței Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă difuzat vineri, 21 august, de executivul european.
‘În ajunul Zilei independenței ucrainene, Comisia Europeană își reafirmă solidaritatea de nezdruncinat și angajamentul față de suveranitatea, de independența și de integritatea teritorială a Ucrainei. Suntem în continuare alături de Ucraina pentru urmărirea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile și pentru sprijinirea parcursului său european’, se menționează în comunicatul citat.
Executivul european amintește că, în ultimele luni, UE a asigurat primele plăți din cadrul împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei în valoare de 90 de miliarde de euro pentru a susține capabilitățile de apărare și reconstrucția țării. De asemenea, UE a adoptat cel de al 21-lea pachet de sancțiuni, prin care restricționează și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul ilegal și de a comite atacuri asupra civililor ucraineni și a infrastructurii civile ucrainene. În luna iulie, președinta executivului european, Ursula von der Leyen, a vizitat Kievul, lansând un nou parteneriat industrial UE-Ucraina în domeniul apărării și Pactul UE-Ucraina privind dronele, inclusiv un sprijin suplimentar în valoare de 1 miliard de euro pentru producția de drone.
De asemenea, executivul comunitar menționează că, de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în februarie 2022, UE și statele sale membre au mobilizat în total 220,2 miliarde de euro sub formă de asistență umanitară, financiară și militară pentru Ucraina și pentru poporul ucrainean. Începând din 2024, UE a pus la dispoziție 8 miliarde de euro din încasările generate de activele blocate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a sprijini Ucraina, inclusiv 3,8 miliarde de euro distribuite prin intermediul Instrumentului european pentru pace și al Mecanismului pentru Ucraina. Partea rămasă din aceste încasări sprijină rambursarea împrumuturilor G7 pentru accelerarea veniturilor extraordinare prin intermediul Mecanismului de cooperare în materie de împrumuturi pentru Ucraina.
Banca Centrală Europeană (BCE)
* Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat miercuri, 19 august, că Europa pierde avantajele care i-au susținut creșterea timp de mai mult decenii și a pledat pentru o transformare care să elimine barierele ce împiedică firmele europene să investească, să inoveze și să crească la nivel continental, informează agenția EFE.
Într-o intervenție la o conferință din cadrul Forumului Economic Mondial, Lagarde a subliniat că modelul de creștere de după război se axa pe trei piloni, care în prezent se clatină: expansiunea comerțului mondial, o industrie competitivă sprijinită de energie ieftină și o ordine internațională stabilă și bazată pe reguli.
Ea a semnalat avansul Chinei în lanțul de valori și faptul că în prezent concurează direct cu zona euro în circa 40% dintre sectoarele unde Europa deține un avantaj comparativ, față de 25% la începutul acestui secol.
De asemenea, energia ieftină a dispărut ca avantaj pentru industria europeană, după cum arată faptul că industriile mari consumatoare de energie electrică din UE plătesc, în medie, mai mult decât dublu pentru electricitate comparativ cu Statele Unite și cu circa 50% mai mult ca în China.
În paralel, comerțul mondial se confruntă cu un context mai restrictiv, cu peste 2.500 de măsuri de restricționare a comerțului introduse la nivel mondial (numai anul trecut), iar tensiunile geopolitice fac mai vizibile dependențele și blocajele din lanțurile de aprovizionare, a comentat Lagarde în intervenția sa.
Președinta BCE a afirmat că răspunsul se află în una dintre cele mai mari forțe pe care Europa le deține și care este piața sa internă, formată din 27 de state membre și 450 milioane de consumatori, cu o cerere internă ce reprezintă principalul motor de creștere al zonei euro.
