În fiecare an, prima săptămână a lunii octombrie este dedicată prevenției gripei, conform Legii nr. 247 din 23 septembrie 2024, indică https://www.cdep.ro/.
În mai 2024, mai mulți deputați și senatori au depus la Camera Deputaților un proiect de lege pentru instituirea primei săptămâni din luna octombrie ca ‘Săptămâna prevenției gripei în România’.
Parlamentarii au evidențiat, în expunerea de motive, că este nevoie de creșterea susținută a gradului de conștientizare asupra gravității gripei și a potențialelor complicații, mai ales că, în 2023 și 2024, Institutul Național de Sănătate Publică a declarat stare de alertă epidemiologică, reprezentând trei săptămâni consecutive de creștere a numărului de cazuri, peste nivelul mediu din ultimii cinci ani. Datele furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică arătau, de asemenea, că rata de acoperire vaccinală la nivelul populației generale era de 9,5%, în timp ce la nivelul persoanelor de peste 65 de ani era de 20,70%, iar, în medie, erau înregistrate peste 590.000 de cazuri de spitalizare pe sezon, dintre care peste 150.000 ajungeau de urgență la medic și jumătate rămâneau sub supraveghere medicală.
‘O săptămână dedicată prevenției gripei poate oferi prilejul pentru acțiuni și activități menite să crească gradul de conștientizare asupra gripei și a complicațiilor sale și poate fi un vector de comunicare în lupta pentru creșterea ratelor de acoperire vaccinală și scăderea constantă a numărului de cazuri de gripă’, au subliniat inițiatorii.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, la 21 mai 2024 și de Camera Deputaților, la 11 septembrie 2024. Președintele României a semnat Decretul nr. 1225/2024 din 23 septembrie 2024 privind promulgarea Legii nr.247/2024 pentru instituirea primei săptămâni din luna octombrie ca ‘Săptămâna prevenției gripei în România’. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 952/23 septembrie 2024, conform https://www.cdep.ro/.
‘Săptămâna prevenției gripei în România’, conform Art. 2. din Legea nr. 247/2024, poate fi marcată de către autoritățile publice centrale și locale, precum și de către organizațiile non-guvernamentale și organizațiile profesionale prin organizarea de evenimente dedicate prevenției gripei.
Gripa, deși de cele mai multe ori, este considerată o afecțiune banală, este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cu morbiditate și mortalitate semnificative. Complicațiile severe afectează persoanele care sunt mai vulnerabile, cum ar fi copiii cu vârsta sub 6 ani, cadrele medicale, femeile însărcinate și lăuzele, vârstnicii, persoanele care suferă de obezitate, precum și persoanele cu boli cronice netransmisibile (cunoscute și ca NCD1) cum ar fi, de exemplu, boala cardiacă cronică, astmul bronșic, bolile pulmonare și renale cronice, sindromul metabolic și diabetul zaharat, notează https://www.vaccinare-antigripala.ro/.
În fiecare an, gripa sezonieră este responsabilă pentru până la 50 de milioane de cazuri simptomatice în Uniunea Europeană/Spațiul Economic European (UE/SEE) și 15.000-70.000 de cetățeni europeni mor din cauze asociate gripei. În ciuda duratei de obicei scurte a bolii, povara anuală economică și medicală a gripei este substanțială.
***
Cea mai eficientă metodă prin care poate fi redus riscul de a dezvolta forme severe de boală este vaccinarea antigripală, avertizează specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Vaccinul antigripal este compensat pentru anumite categorii populaționale.
‘Vaccinarea antigripală este recomandată în fiecare an, vaccinul gripal fiind actualizat anual pentru a fi în concordanță cu tulpinile de virus gripal circulante. Momentul optim pentru începerea vaccinării antigripale este în luna octombrie, circulația gripală fiind intensă în perioada noiembrie – martie’, subliniază INSP.
Potrivit specialiștilor INSP, beneficiile vaccinării antigripale sunt: prevenirea îmbolnăvirii; diminuarea severității și scurtarea duratei bolii – forme ușoare de scurtă durată (1-2 zile); reducerea semnificativă a spitalizărilor și a deceselor cauzate de gripă și pneumonii; reducerea numărului consultațiilor și a vizitelor la domiciliu; reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanță; reducerea numărului de concedii medicale acordate pentru gripă și infecții respiratorii acute; reducerea folosirii antibioticelor.
***
În sezonul 2025-2026, în România, cele mai multe îmbolnăviri au fost raportate în săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie, 112.896 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), înregistrându-se cu 7,6% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna anterioară (104.973) și cu 34,7% mai puține cazuri comparativ cu aceeași săptămână a sezonului precedent (172.877). Variația în minus față de media calculată de 132.435 a cazurilor din ultimelor sezoane (2018-2025, fără sezoanele pandemice) a fost de 14,8%.’, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
În aceeași perioadă, s-au înregistrat 9.039 cazuri de gripă clinică la nivel național, comparativ cu 8.499 înregistrate în săptămâna precedentă și cu 12.583 în aceeași săptămână a sezonului precedent și de 1,6 ori mai multe față de media ultimelor cinci sezoane (5.555).
În același interval s-au înregistrat 209 cazuri de gripă confirmată de laborator (57 cu virus gripal AH3, 13 cu virus gripal AH1, 137 cu virus gripal A nesubtipat și două cu virus gripal B).
De la începutul sezonului și până la sfârșitul lunii martie 2026, au fost raportate 90 de decese cauzate de gripă.
Până la data de 17 mai 2026 au fost înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) un număr de 1.309.626 de vaccinări antigripale (1.282.519 fiind pentru grupele populaționale care beneficiază de decontare în regim compensat), din care 6.106 vaccinări antigripale în farmaciile comunitare autorizate.
