Sărbătorile zilei din 23 Martie 2025 – Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
Ortodoxe
Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui
Duminica a 3-a din Post
Greco-catolice
Duminica 3 din Post. Sf. cuv. m. Nicon şi cei 199 învăţăcei ai lui
Romano-catolice
Duminica a 3-a din Postul Mare
Sf. Turibiu de Mongrovejo, ep.
Sfântul Nicon era din Neapole (Italia), soldat în armata romană, în vremea împăratului Deciu (249-251). Tatăl său era elin, închinător la zei.
„Însă maica sa era creştină şi îl sfătuia totdeauna spre cunoştinţa lui Hristos. Spunându-i despre puterea Crucii lui Hristos, mama îi zicea: ‘Fiul meu iubit, de ţi se va întâmpla vreodată a cădea în vreo primejdie, precum se întâmplă adeseori în războaie, să te însemnezi cu semnul Crucii, că vei scăpa din mâinile potrivnicilor; şi nu numai că te vei izbăvi din mâinile lor, dar vei scăpa şi de toate rănile, pentru că nu te va lovi nici săgeată, nici sabie şi prin mijlocul tăierii vei rămâne nevătămat’ „. (Vieţile Sfinţilor)
S-a întâmplat într-o luptă, în care Sfântul Nicon şi-a pierdut mare parte din tovarăşi, să fie înconjurat de potrivnici. Şi-a adus atunci aminte de sfatul pe care îl primise de la mama sa şi ridicându-şi ochii la cer şi-a făcut semnul Sfintei Cruci spunând: „Hristoase, Dumnezeule Atotputernice, arată spre mine în ceasul acesta puterea Crucii Tale, că de acum făgăduiesc să fiu şi eu robul Tău, adică mă voi închina Ţie, împreună cu mama care m-a născut”. (Vieţile Sfinţilor)
Prin puterea Crucii lui Hristos, Nicon a scăpat dintr-o încercuire care părea cu neputinţă de străpuns.
După botez, Sfântul Nicon a îmbrăcat haina monahală într-o mănăstire din insula Hios, care avea o obşte de 190 de călugări.
A fost hirotonit episcop şi i s-a încredinţat conducerea mănăstirii. Împreună cu toţi monahii de sub oblăduirea sa, Sfântul Nicon a plecat în Sicilia, unde a reuşit să întemeieze într-un munte o mănăstire cu viaţă deosebită. În drumul său s-a oprit la Neapole, iar la obştea de monahi s-au mai adăugat nouă bărbaţi, dintre cei care în trecut au fost ostaşi, camarazi ai Sfântului Nicon.
„Făcându-şi grădini şi răsaduri de tot felul, cu pomi aducători de roadă, au rămas acolo, unde Cuviosul Episcop Nicon a botezat pe acei nouă bărbaţi, care i-au fost lui altădată prieteni în oaste, şi i-a tuns pe dânşii în monahiceasca rânduială”. (Vieţile Sfinţilor)
În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, întreagă această obşte a Sfântului Nicon a fost arestată de guvernatorul insulei, Quintilian, şi toţi monahii au suferit martiriu, fiind torturaţi şi apoi omorâţi. Execuţia s-a desfăşurat rapid, căci demnitarul ştia că prin rezistenţa şi mărturisirea neîncetată a lui Hristos în timpul chinurilor aplicate în mod public, mucenicii îi conving şi pe alţii să devină creştini.
Sfântul Nicon a fost chinuit însă mult mai mult înainte de a fi ucis cu sabia. (Vieţile Sfinţilor – paginiortodoxe.tripod.com)
