Liderul unei reţele ruseşti de spionaj cu sediul în Marea Britanie, despre care procurorii au spus că a desfăşurat activităţi de supraveghere pentru Kremlin, a fost condamnat luni de un tribunal din Londra la aproape 11 ani de închisoare, în timp ce cei cinci membri ai echipei sale au fost închişi pentru un total de aproximativ 40 de ani, relatează Reuters şi Sky News.
Orlin Roussev, în vârstă de 47 de ani, a pledat vinovat înainte de proces pentru acuzaţia de conspiraţie pentru spionaj în profitul Rusiei, după ce poliţia a găsit mii de mesaje schimbate între el şi fugarul austriac Jan Marsalek de la Wirecard, care a condus din străinătate celula formată de cei şase cetăţeni bulgari.
Judecătorul Nicholas Hilliard l-a condamnat pe Roussev la 10 ani şi opt luni de închisoare, spunându-i că operaţiunile pe care le-a condus reprezentau un risc serios pentru securitatea naţională a Marii Britanii.
Roussev este unul dintre cei şase bulgari condamnaţi pentru rolul lor în echipa condusă de Jan Marsalek pentru a supraveghea jurnalişti, disidenţi şi soldaţi ucraineni instruiţi la o bază militară americană din Germania.
Trei membri ai grupului au fost găsiţi vinovaţi în martie, în timp ce Roussev, adjunctul său, Bizer Djambazov, în vârstă de 44 de ani, şi un al treilea bărbat – Ivan Stoianov, 33 de ani – au pledat „vinovat” anul trecut.
Djambazov a fost condamnat la 10 ani şi două luni închisoare, în timp ce fosta sa parteneră Katrin Ivanova, în vârstă de 33 de ani, a primit o pedeapsă de nouă ani şi opt luni.
Vania Gaberova, în vârstă de 30 de ani, a fost condamnată la opt ani de închisoare, minus o perioadă de un an şi trei luni pe care a petrecut-o deja în arest. Spionajul pentru Rusia i s-a părut „interesant şi plin de farmec”, a declarat judecătorul.
Fostul său partener Tihomir Ivancev, 39 de ani, fost înotător de performanţă, a fost condamnat la opt ani.
Stoianov a fost condamnat la şase ani şi patru luni, minus perioada deja executată.
Procurorii au declarat că unitatea nu lucra direct pentru serviciile secrete ruse şi erau motivaţi mai ales de bani.
Avocatul lui Jan Marsalek din Germania – unde acesta este dat în căutare pentru că ar fi responsabil, ca fost director operaţional, de falimentul companiei de plăţi Wirecard – a refuzat anterior să comenteze. Nu se ştie unde se află Marsalek, dar se crede că ar fi în Rusia.
Relaţiile dintre Marea Britanie şi Rusia au scăzut la un nivel minim de la începutul războiului din Ucraina, Marea Britanie acuzând Rusia că încearcă să provoace „haos” în Europa.
SPIONAJ „LA SCARĂ INDUSTRIALĂ”
Procurorii au declarat că activităţile reţelei de spionaj reprezentau o ameninţare gravă la adresa securităţii naţionale britanice, în timp ce poliţia a afirmat că unitatea „spiona la scară aproape industrială”.
Una dintre operaţiunile lor a fost un plan de interceptare a semnalelor de telefonie mobilă la Patch Barracks, o bază americană de lângă Stuttgart, unde ar fi fost antrenate trupe ucrainene pentru a utiliza rachete sol-aer Patriot, au arătat procurorii.
O mare parte a cazului s-a concentrat pe miile de mesaje dintre Marsalek şi Roussev, care conţineau planuri pe jumătate elaborate şi glume despre operaţiunile ruseşti pe teritoriul britanic, inclusiv otrăvirea agentului dublu rus Serghei Skripal în 2018.
În iulie 2022, Marsalek i-a trimis lui Roussev un selfie cu el îmbrăcat în echipament militar de luptă cu sigla „Z”, adoptată de armata rusă ca simbol al invaziei Ucrainei.
Cei doi s-au referit în mod repetat la serviciile de informaţii militare ruse GRU şi la alte servicii de securitate şi au discutat despre planuri de a furniza drone Rusiei şi arme Camerunului, precum şi despre admiraţia lor pentru Elon Musk.
Marsalek şi Roussev au discutat, de asemenea, despre organizarea unui transport aerian din Kabul în 2021, când talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului.
Ambasada Rusiei la Londra nu a comentat cazul, deşi Kremlinul a respins întotdeauna astfel de acuzaţii de spionaj.
„MINIONII” CU SEDIUL ÎNTR-O PENSIUNE
Experţii spun că a fost una dintre „cele mai mari şi mai complexe” operaţiuni inamice descoperite pe teritoriul Regatului Unit. Cei şase membri ai reţelei de spionaj îşi stabiliseră sediul la o pensiune din Great Yarmouth, pe coasta de est a Angliei – casa de oaspeţi „Haydee”. Aici au fost descoperite echipamente electronice şi de spionaj, care au fost confiscate.
Reţeaua s-a angajat într-o serie de operaţiuni de monitorizare şi de culegere de informaţii pe parcursul a trei ani, timp în care spionii erau denumiţi Minioni – personaje din filmul de animaţie Despicable Me.
Ivanova, recepţioneră la un laborator din Harrow, nordul Londrei, şi Gaberova, cosmeticiană în Acton, vestul Londrei, se aflau într-un triunghi amoros cu şeful de operaţiuni al reţelei de spionaj.
Djambazov, şofer de livrări, care conducea operaţiunile terestre ale reţelei de spionaj, pretindea că are cancer pentru a-şi acoperi relaţia cu Gaberova.
Din grup făcea parte şi cel mai bun prieten al lui Djambazov, Stoianov, din Greenford, nord-vestul Londrei – un fost luptător în cuşcă cunoscut sub numele de „The Rock”, care reprezentase Bulgaria la judo şi sambo.
În centrul operaţiunii se afla însă Roussev, care a lucrat pentru o companie de tehnologie la Bursa din Londra înainte de a deveni spion independent plătit. Roussev a locuit lângă Tower Bridge, în centrul Londrei, înainte de a se muta la Great Yarmouth, unde partenerul său a cumpărat casa de oaspeţi Haydee, care avea 33 de camere. Acolo şi-a ascuns uriaşa colecţie de echipamente de spionaj, dintre care o mare parte a fost adaptată chiar de el.
Se crede că Roussev a primit „substanţial mai mult” decât cele 173.000 de lire sterline pe care le-a plătit altor membri ai reţelei de spioni, dar a fost plătit în criptomonede, iar banii nu au fost depistaţi.
Printre instrumentele de spionaj găsite la hotelul de pe litoral se aflau dispozitive de spionaj audiovizual ascunse în interiorul unei pietre, cravate bărbăteşti, o sticlă de Coca-Cola şi o jucărie de pluş Minion.
La adresa lui Roussev a fost recuperată o trusă pentru fabricarea şi testarea documentelor de identitate falsificate, iar în apartamentul cu un dormitor din Harrow, pe care Ivanova şi Djambazov îl împărţeau, a fost găsită şi o rezervă de paşapoarte false.
„CAPCANE CU MIERE”, DAR NU ŞI OPERAŢIUNI DE TIP JAMES BOND
Activităţile lor reale s-au desfăşurat între Regatul Unit, Austria, Spania, Germania şi Muntenegru şi au inclus împrăştierea cu o dronă a 100 de litri de sânge de porc asupra Ambasadei Kazahstanului din Londra şi răpirea unui bărbat în Regatul Unit.
Aceştia au fost auziţi discutând despre utilizarea „reginei biciurilor”, Gaberova, ca pe o capcană sexuală pentru a prinde un jurnalist important.
După arestarea sa, Roussev a negat iniţial că ar fi spionat pentru Rusia, declarând poliţiei: „Nu am nicio activitate de tip James Bond, vă garantez”.
La pronunţarea sentinţei, şedinţă care a fost televizată, judecătorul Nicholas Hilliard a lăudat poliţia pentru „munca de investigaţie extrem de minuţioasă şi hotărâtă”.
Acuzaţii au fost „motivaţi de bani”, a spus el, şi au trăit „foarte confortabil” din sumele substanţiale care le-au fost plătite.
Comandantul Dominic Murphy, şeful unităţii de contraterorism din Scotland Yard, a declarat că reţeaua s-a angajat în spionaj „la scară industrială”. El a afirmat că aceştia reprezintă o „ameninţare gravă” pentru Regatul Unit şi Europa şi a subliniat un „fenomen relativ nou prin care spionajul este «externalizat» de anumite state”.
Ministrul securităţii, Dan Jarvis, a declarat că sentinţele „substanţiale” pe care le-au primit „ar trebui să trimită un avertisment clar tuturor celor care încearcă să ameninţe securitatea britanică, să facă rău Regatului Unit şi să compromită siguranţa publicului”. El a numit cazul un „memento dur” al ameninţării „tot mai complexe” cu care se confruntă ţara din partea „statelor ostile care doresc să o submineze”.
