Discuţiile despre un fond suveran în România sunt îmbucurătoare pentru că asta înseamnă că s-a ajuns la un nivel la care ne gândim la înfiinţarea unui astfel de fond şi la faptul că banii acestui fond vor trebui direcţionaţi către industriile strategice, a declarat luni Cătălina Sava, director în cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiare (ASF), la un eveniment de specialitate.
„Discuţiile despre un fond suveran în România sunt îmbucurătoare, chiar şi dacă va dura mult până la înfiinţarea acestuia, pentru că asta înseamnă că s-a ajuns, din punct de vedere conceptual, cel puţin, dacă nu şi strategic – şi aş îndrăzni să zic chiar politic, la un nivel la care ne gândim la înfiinţarea unui astfel de fond şi la faptul că banii acestui fond vor trebui direcţionaţi către industriile strategice, astfel cum vor fi acestea gândite de către Guvernul României”, a menţionat Cătălina Sava, la dezbaterea „Are România nevoie de un Fond Suveran?”, organizată de Biroul de Europarlamentar al lui Gheorghe Piperea, împreună cu Asociaţia Brokerilor.
Potrivit organizatorilor, în lume există mai multe modele de Fond Suveran, dar nu există un model universal. Crearea unui Fond suveran de investiţii („FSI”) a fost agreată şi de instituţiile europene, Comisia Europeană, OECD etc. Astfel, plecând de la rolul pe care fondurile suverane de investiţii îl au pe pieţele financiare, Comisia Europeană a propus o abordare comună a acestora la nivel european.
Uniunea Europeană încurajează utilizarea de către statele membre a instrumentelor existente, abordarea propusă de Comisie fiind agreată şi de OECD. FSI va fi un potenţial stabilizator la nivel macroeconomic şi soluţie de urgenţă în situaţia expunerii la şocuri asimetrice.
În ceea ce priveşte modelul unui fond, Cătălina Sava a subliniat că nu este unul brevetat.
„Chiar dacă un fond suveran este un pool de active, ceea ce îl duce spre ideea de fond de investiţii, el nu este reglementat. La nivel european s-a dorit şi acest lucru, numai că a rămas la nivel de principii, adică există discuţii referitoare la ideea de transparenţă şi de guvernanţă pentru fondurile suverane, dar nu există o legislaţie, aşa cum ea a fost adoptată în ceea ce priveşte fondurile de investiţii sau fondurile alternative. Până la creionarea unei politici comunitare, poate să îmbrace orice formă. Până la urmă, deşi este un pool de active, Fondul suveran este totuşi o companie în subordinea Guvernului, gestionată de acesta”, a adăugat directorul ASF.
De asemenea, ea a menţionat că un astfel de fond va investi în companii care sunt deja listate pe piaţa de de capital.
„Piaţa de capital este pregătită şi, mai mult decât atât, dornică să vadă listate la Bursa de Valori Bucureşti companii importante, asta înseamnă lichiditate, asta înseamnă adâncimea pieţei, asta înseamnă vizibilitate. Şi, dacă fondul suveran se dovedeşte a deveni mai conştient de rolul său, adică statul mai conştient de rolul său în a gestiona activele pe care le deţine – şi nu cum a făcut-o până acum, atunci fondul suveran va putea fi văzut ca un partener important şi de încredere pentru companiile care ar vrea să intre într-o astfel de de relaţie. Pe de altă parte, aş vrea să punctez faptul că există şi o reţinere de natură istorică, de istorie recentă, care ar putea să conducă la rezerve referitoare la intrarea statului, chiar explicată fiind, prin fondul suveran, în acţionariatul anumitor companii”, a mai spus Cătălina Sava. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
