Schimbul de informații secrete din SUA privind Iranul și alte amenințări globale, atât cu Congresul, cât și la nivelul întregii administrații federale, a încetinit și, în unele cazuri, a fost oprit temporar în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, potrivit a opt foști și actuali oficiali și altor persoane informate cu privire la această chestiune, relatează Reuters.
Foști oficiali și experți externi au declarat că aceste perturbări riscă să le ofere factorilor de decizie politică o imagine incompletă a amenințărilor cu care se confruntă țara, situație care amintește de eșecurile serviciilor de informații scoase la iveală după atacurile al-Qaeda din 11 septembrie 2001. Această încetinire a fluxului de informații survine în contextul în care administrația analizează posibilitatea reluării atacurilor asupra Iranului, după alegerile de la jumătatea mandatului care au loc marți.
Problemele au apărut în timpul mandatului lui Tulsi Gabbard în funcția de directoare a Serviciilor Naționale de Informații (DNI), pe fondul unor tensiuni profunde între biroul său și CIA. Deși aceste tensiuni s-au atenuat după demisia sa din luna iunie, problemele generate de acest conflict persistă, potrivit a doi oficiali americani familiarizați cu situația.
CIA a încetat să mai elaboreze în comun evaluări cu Consiliul Național de Informații (NIC) – un grup de analiză din cadrul Biroului Directorului Serviciilor Naționale de Informații (ODNI) -, au declarat oficiali, reducând astfel numărul rapoartelor care sintetizează punctele de vedere ale comunității de informații pentru factorii de decizie, pe teme precum Iranul.
De asemenea, membrii Congresului și personalul acestora au încetat, pentru o scurtă perioadă, să mai primească rapoarte de informații din partea biroului lui Gabbard, atât în zilele de după intervenția militară a SUA în Iran, din iunie 2025, cât și după capturarea fostului președinte venezuelean Nicolas Maduro, în ianuarie 2026, potrivit a două persoane familiarizate cu situația. Echipa lui Gabbard îi acuzase pe aleși că au transmis informații către presă.
Această întrerupere în schimbul de informații nu a mai fost semnalată anterior.
Purtătoarea de cuvânt a CIA, Liz Lyons, a declarat că agenția ‘participă pe deplin’ la procesul de furnizare a evaluărilor de informații prin intermediul ‘raportului zilnic pentru președinte’, coordonat de ODNI, și prin intermediul NIC.
Această situație a alarmat foști oficiali, unii dintre aceștia colaborând, într-o manieră bipartizană, în cadrul Hoover Institution de la Universitatea Stanford, pentru a elabora planuri de reconstrucție a comunității de informații în timpul următoarei administrații, au precizat patru foști oficiali americani.
‘Toate aceste aspecte se cumulează într-o lume extrem de complexă, în care factorii de decizie politică au nevoie de o viziune mai sofisticată, nuanțată și integrată asupra lumii – însă, în realitate, ei primesc tot mai puțin’, a afirmat Beth Sanner, fost director adjunct al Serviciilor Naționale de Informații în timpul primului mandat al lui Trump.
Problemele din cadrul comunității de informații au început anul trecut, pe fondul unor reduceri bugetare semnificative în cazul agențiilor de securitate națională – inclusiv ODNI și CIA -, în contextul în care Trump a luat măsuri pentru a înlătura sau a marginaliza oficiali pe care îi considera neloiali.
Doi foști oficiali și un oficial american în funcție au declarat că unii analiști care au rămas în cadrul agențiilor de informații evită acum să redacteze evaluări care contravin punctului de vedere al Casei Albe, de teama unor represalii politice. Acești oficiali nu au precizat care sunt subiectele pe care analiștii aleg să le evite.
‘Analiștii își fac în continuare treaba, însă actuala administrație de la Casa Albă i-a transformat în niște figuri irelevante, întrucât președintele percepe informațiile care nu-i convin drept un act de neloialitate’, a declarat Julia Curlee, fostă analistă CIA, care a afirmat că a fost concediată anul trecut din Consiliul pentru Securitate Națională al administrației Trump pe motiv că este o persoană transgender.
Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de a comenta pe marginea acestui subiect.
Situația a fost agravată de ceea ce oficialii au descris drept unul dintre cele mai ample conflicte de atribuții din ultimele trei decenii între două dintre cele mai importante agenții: CIA și ODNI, acesta din urmă fiind înființat în urma atacurilor de la 11 Septembrie.
Agenția Reuters a relatat anterior, în detaliu, despre disputa dintre aceste agenții.
Conflictul intern – declanșat în urmă cu un an, când biroul lui Gabbard a revocat autorizațiile de securitate ale unor oficiali din serviciile de informații, atât în funcție, cât și foști – a ajuns într-un punct în care șefa de cabinet de la Casa Albă, Susie Wiles, a fost nevoită să intervină de mai multe ori pentru a calma tensiunile, au declarat trei foști oficiali.
Consiliul Național de Informații – care, timp de decenii, a reprezentat o resursă esențială pentru oficiali și legiuitori în procesul de luare a deciziilor de politică externă – a rămas fără principalul său contributor, după ce, anul trecut, CIA a încetat să mai participe la elaborarea evaluărilor.
Aceste evaluări au rolul de a sintetiza punctele de vedere ale celor 18 agenții de informații ale țării, iar Consiliul se baza în mare măsură pe CIA pentru analize privind subiecte precum Iranul și Rusia.
Deși CIA a continuat să împărtășească informații cu NIC și să colaboreze cu acesta la elaborarea unor rapoarte, analiștii săi s-au concentrat pe propriile evaluări.
După această schimbare, Consiliul Național de Informații – afectat, de asemenea, de reduceri de personal – și-a încetinit ritmul de elaborare a evaluărilor, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Niciuna dintre aceste evaluări nu a vizat războiul din Iran, au precizat cinci oficiali, actuali și foști.
Ca răspuns la o solicitare de a comenta, un oficial din cadrul Biroului Directorului Informațiilor Naționale a declarat că grupul a menținut un volum al evaluărilor apropiat de ‘tendințele istorice’.
‘Deși Tulsi nu a apelat la NIC, DNI Clayton s-a dovedit a fi un bun administrator al Comunității de Informații și recunoaște valoarea NIC’, a declarat un oficial american, referindu-se la directorul Informațiilor Naționale, Jay Clayton.
Unii foști oficiali din cadrul serviciilor de informații își exprimă îngrijorarea că apar noi bariere între agenții.
‘Problema este că, prin măsuri care duc la golirea de conținut a instituțiilor în cadrul cărora există o coordonare reală a comunității de informații, se creează niște insulițe izolate. Astfel, fiecare își poate alege propria insuliță pe care să o asculte’, a declarat Morgan Muir, fost director adjunct al Serviciilor Naționale de Informații în administrația Biden, care, la un moment dat, a lucrat și în redactarea de rapoarte de informații pentru președintele George W. Bush.
De asemenea, biroul lui Gabbard a încetat să mai informeze Congresul cu privire la amenințările electorale în 2025, potrivit a două persoane familiarizate cu situația și a unui fost oficial american.
Clayton, care a preluat funcția de director al Serviciilor Naționale de Informații în luna august, a reluat informarea Congresului cu privire la amenințările electorale, au precizat oficialii.
‘Directorul Clayton rămâne angajat să se asigure că ODNI și comunitatea de informații dispun de resursele necesare pentru a continua să informeze factorii de decizie cheie din adminsitrația SUA și să mențină siguranța americanilor’, a precizat ODNI într-un comunicat transmis agenției Reuters.
Într-un alt episod tensionat între agenții, spre sfârșitul anului trecut, FBI a încetat, timp de câteva săptămâni, să mai partajeze anumite informații cu Centrul Național Antiterorist (NCTC), după ce șeful de la acea vreme al centrului, Joe Kent, împreună cu echipa sa, au încercat să investigheze un incident armat care l-a vizat pe Charlie Kirk, fondatorul organizației Turning Point USA, au relatat doi foști oficiali.
Conducerea FBI i-a transmis lui Kent că, în opinia lor, NCTC își depășea atribuțiile.
FBI-ul nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
