Indicele preţurilor de consum (CPI), un indicator amplu al costurilor bunurilor şi serviciilor din economia americană, a crescut cu 0,5% faţă de luna anterioară, plasând rata anuală a inflaţiei la 3%, potrivit datelor publicate miercuri de Biroul de Statistică a Muncii (BLS).
Creşterile au depăşit estimările analiştilor de pe Wall Street, care prognozaseră o majorare de 0,3% pe lună şi 2,9% pe an.
Excluzând preţurile volatile la alimente şi energie, indicele inflaţiei de bază a crescut cu 0,4% în ianuarie, ceea ce a dus rata anuală la 3,3%, peste estimările de 3,1%. Această accelerare a inflaţiei a dus la scăderea pieţelor financiare, Dow Jones pierzând circa 150 de puncte şi randamentele obligaţiunilor crescând puternic.
”Rezerva Federală va trebui să aştepte mai mult decât era anticipat înainte de a reduce dobânzile, având în vedere acest raport CPI extrem de puternic. Acest raport pune capăt definitiv speculaţiilor privind un ciclu agresiv de reduceri ale dobânzilor”, a declarat Josh Jamner, analist la ClearBridge Investments.
Într-adevăr, traderii şi analiştii şi-au ajustat aşteptările, iar următoarea posibilă reducere a dobânzii este acum prognozată cel mai devreme în septembrie. Cu toate acestea, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a îndemnat la prudenţă în interpretarea datelor, subliniind că banca centrală urmăreşte mai atent indicele preţurilor pentru consum personal (PCE), care va fi clarificat în urma raportului privind preţurile producătorilor ce urmează să fie publicat joi.
Cheltuielile pentru locuinţe au continuat să fie un factor esenţial al inflaţiei, crescând cu 0,4% în ianuarie şi contribuind cu aproximativ 30% la întreaga creştere a preţurilor. În această categorie, o subcomponentă care măsoară cât ar putea obţine proprietarii dacă şi-ar închiria locuinţele a crescut cu 0,3% lunar şi cu 4,6% anual.
”Costurile locuinţelor continuă să fie principalul motor al inflaţiei de bază, deoarece dobânzile ridicate ale ipotecilor împing mai mulţi americani spre piaţa închirierilor, unde ratele de ocupare sunt aproape de niveluri record”, a explicat Erik Norland, economist-şef la CME Group.
Preţurile alimentelor au crescut cu 0,4% în ianuarie, influenţate semnificativ de o explozie a preţului ouălor, care a înregistrat o creştere de 15,2% din cauza epidemiei de gripă aviară ce a dus la sacrificarea a milioane de găini. Aceasta a fost cea mai mare creştere lunară a preţului ouălor din iunie 2015, iar produsul a contribuit la aproximativ două treimi din creşterea preţurilor la alimente pentru consumul casnic. În ultimul an, ouăle s-au scumpit cu 53%.
La capitolul produse alimentare,preţurile la băuturile nealcoolice au crescut cu 2,2% în ultimele 12 luni, în timp ce roşiile s-au ieftinit cu 2% în ianuarie, iar preţurile altor legume proaspete au scăzut cu 2,6%.
În sectorul auto, preţurile maşinilor noi au rămas stabile, dar cele pentru autoturismele second-hand au crescut cu 2,2%. Asigurările auto au înregistrat o creştere de 2% faţă de luna precedentă şi o creştere anuală de 11,8%. Preţurile energiei au urcat cu 1,1%, în principal din cauza creşterii de 1,8% a preţului benzinei.
Publicarea raportului CPI vine la doar o zi după ce Jerome Powell a indicat că Fed ar putea menţine dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă. Powell le-a spus senatorilor americani că nu vede un motiv urgent pentru reducerea dobânzilor, având în vedere progresul inflaţiei şi planurile fostului preşedinte Donald Trump de a impune noi tarife asupra importurilor.
Investitorii anticipează acum că Fed va menţine dobânzile ridicate pentru o perioadă extinsă, iar probabilitatea unei reduceri a dobânzii în septembrie a crescut semnificativ. Potrivit datelor CME Group, pieţele atribuie acum o probabilitate de 70% ca Fed să efectueze doar o singură reducere a dobânzii în acest an.
Între timp, Trump continuă să facă presiuni pentru reducerea dobânzilor. Cu aproximativ 30 de minute înainte de publicarea raportului CPI, acesta a postat pe Truth Social: ”Ratele dobânzilor ar trebui reduse, ceea ce ar merge mână în mână cu viitoarele tarife!!!”
Cu toate acestea, creşterea inflaţiei ar putea complica politica monetară şi ar putea întârzia orice măsură de relaxare. Creşterea preţurilor a afectat puterea de cumpărare a lucrătorilor, deoarece avansul CPI a anulat complet creşterea de 0,5% a salariului mediu orar, potrivit unui raport separat al BLS.
