Aliyev a aprins temerile cu privire la reînnoirea conflictului prin difuzarea unei revendicări teritoriale împotriva Armeniei, centrată pe fâșia de teritoriu armean care separă Azerbaidjanul propriu-zis de exclava Nakhcivan, teritoriu pe care l-a descris drept „Vest Zangezur”, relatează Eurasianet.
Vezi și: SUA se înșurubează în coasta Rusiei: Încă o țară din Europa le oferă americanilor mineralele rare
Teritoriul în cauză era „pământul azerbaigian care a fost transferat în mod deliberat Armeniei [în timpul erei sovietice timpurii] pentru a le îngreuna viața azerilor”, a declarat Aliyev pe 5 martie în timpul unei vizite în Turcia. „Această nedreptate, care durează de mai bine de o sută de ani, a avut un impact extrem de negativ asupra compatrioților noștri care trăiesc în Nakhcivan”.
Organismele de presă controlate de stat i-au urmat exemplul lui Aliyev, postând povești zguduitoare care afirmă că mai devreme sau mai târziu azerbaii se vor reinstala în „Vest Zangezur”. O analiză istorică îndelungată publicată de agenția de știri Trend a încercat să arate că sub Imperiul Rus, pământul în cauză era considerat parte a Azerbaidjanului. „Țarii ruși au numit pământurile pe care se află Armenia de astăzi nimic altceva decât Azerbaidjan!” a scris autorul comentariului, Fuad Akhundov.
Limbajul amenințător care emană de la Baku poate face parte dintr-un stratagem de negociere, având în vedere că un punct major de blocare rămas în negocierile tratatului de pace este statutul unei conexiuni terestre care traversează teritoriul armean pentru a conecta Azerbaidjanul de Nakhcivan.
Oricare ar fi motivația pentru retorica azeră, guvernul armean nu răspunde pasiv. Pe 6 martie, guvernul lui Pashinyan a aprobat o măsură de chemare a rezerviștilor pentru o perioadă de „antrenament” de 10 săptămâni, începând cu 1 aprilie. Un raport distribuit de agenția de știri ArmInfo a menționat că rezerviștii vor fi „dacă este necesar, disponibili pentru serviciul de luptă”.
În timpul negocierilor privind tratatul de pace, Baku a căutat ceea ce înseamnă drepturi extrateritoriale asupra conexiunii terestre propuse, denumit Coridorul Zangezur, care leagă Azerbaidjanul de Nakhcivan. Pe măsură ce negocierile de pace s-au oprit la începutul anului 2025, Pashinyan a încercat să reînvie negocierile, semnalând dorința de a explora un aranjament care să ofere vehiculelor și cetățenilor azeri privilegii de călătorie nespecificate de-a lungul coridorului. Dar până acum, Armenia a refuzat să cedeze cu privire la problema drepturilor extrateritoriale a Azerbaidjanului.
Într-un articol scris de Pashinyan și publicat de agenția oficială de presă de stat, premierul a reiterat că suveranitatea armeană asupra coridoarului Zangezur nu este de negociere. „Armenia nu și-a asumat niciodată nicio obligație, scrisă sau orală, sau a fost de acord sau chiar a sugerat că ar putea fi de acord cu orice limitare a suveranității, jurisdicției sau integrității sale teritoriale, inclusiv … problema comunicării din vestul Azerbaidjanului către Republica Autonomă Nakhcivan prin teritoriul Republicii Armenia”, a scris Pashinyan.
Problema Coridorului Zangezur implică și probleme geopolitice mai ample. Iranul s-a opus ferm creării unei rute terestre Zangezur, presând în schimb Azerbaidjanul să folosească o conexiune rutieră și feroviară cu Nakhcivan care traversează teritoriul iranian. Teheranul se teme că înființarea unui coridor Zangezur ar reduce accesul comercial iranian în Armenia.
În același timp, Rusia favorizează opțiunea Zangezur: conform unui acord din 2020, Rusia ar urma să servească drept garant al securității coridorului. Armenia și Azerbaidjan au convenit împreună în vara trecută să pună deoparte chestiunea Zangezur, care să fie rezolvată separat de un acord de pace, astfel, aparent, eliberând Rusia de orice rol de menținere a păcii. Decizia Azerbaidjanului din ianuarie de a reintroduce Zangezur pe agenda procesului de pace a dat o nouă viață posibilității ca Rusia să stabilească o prezență de menținere a păcii în regiune.
Între timp, pe 5 martie, Aliyev și liderul turc Recep Tayyip Erdogan au inaugurat o conductă de gaz care leagă Nakhcivan și Turcia, uşurând astfel izolarea economică a exclavei.
