Ei se vor aduna în Capela Sixtină, miercuri, începând cu ora 16:30 (17:30, ora României), și vor continua să voteze în secret până când unul dintre ei va obține o majoritate de două treimi și va deveni liderul celor 1,4 miliarde de catolici din lume.
Printre numele cele mai vehiculate ca potențiali succesori ai Papei Francisc se numără: Pietro Parolin (Italia), secretar de stat al Vaticanului și considerat un diplomat abil, apropiat al Papei Francisc; Pierbattista Pizzaballa, reprezentant al Bisericii Catolice în Orientul Mijlociu, cu o arhiepiscopie care cuprinde Israelul, teritoriile palestiniene, Iordania și Cipru și Matteo Zuppi, care acționat ca diplomat al Vaticanului, inclusiv ca trimis special al Papei Francisc pentru pace în Ucraina.
Conclavul care va avea, începând de miercuri, dificila sarcină de a îl alege pe succesorul papei Francisc se derulează potrivit unui ceremonial foarte precis, elaborat în decursul mai multor secole, în locuri încărcate de istorie. Locurile-cheie în care se va desfăşura conclavul sunt prezentate într-un articol publicat recent de AFP.
Sub decoraţiunile din aur şi marmurele preţioase din bazilica Sfântul Petru cardinalii se reunesc pentru a oficia liturghia care deschide procesul alegerii papei. Cardinalii electori pornesc apoi în procesiune spre Capela Sixtină cântând ”Veni Creator”.
Tot în bazilica Sfântul Petru se încheie în mod oficial conclavul prin proclamarea numelui noului papă (”Habemus papam!”) din balconul bazilicii.
Cea mai mare biserică din lume (cu o suprafaţă de 2,3 hectare) a fost construită în perioada 1506-1626 de arhitecţi precum Donato Bramante, Michelangelo Buonarroti şi Gian Lorenzo Bernini.
Construită între anii 1477-1480, capela se află pe flancul drept al bazilicii Sfântul Petru, în incinta Palatului Apostolic. Celebră în toată lumea graţie frescelor realizate de Michelangelo, a fost amenajată pentru primirea cardinalilor: pe o podea supraînălţată au fost instalate mese lungi, acoperite cu o ţesătură de culoare roşu-închis.
O altă masă, plasată în apropierea altarului, este destinată prezidiului conclavului. Aici se află trei urne, iar în una dintre acestea, prevăzută cu un capac ornat cu figurine reprezentând miei, cardinalii îşi vor depune voturile. În centru, pe un suport, se află o Evaghelie deschisă, pe care cardinalii vor depune jurământul înainte de a vota.
În stânga intrării în capelă sunt instalate două sobe, una în care sunt arse buletinele de vot şi o alta în care va fi injectat un produs chimic ce produce fum: negru, în cazul unui eşec sau alb, atunci când viitorul papă va fi ales.
În partea din spate a Capelei Sixtine, o mică uşă deschide o încăpere de trei metri pe trei metri. Este ”camera lacrimilor”, unde fiecare nou papă, la scurt timp după ce este ales, intră însoţit doar de cardinalul camerlengo şi de maestrul de ceremonii liturgice şi, potrivit tradiţiei, izbucneşte în lacrimi, copleşit de dificultatea misiunii care îl aşteaptă.
După ce este ales şi înainte să iasă în balconul bazilicii Sfântul Petru pentru prima sa apariţie publică, noul papă se reculege printr-o scurtă rugăciune, personală şi în tăcere, în faţa Preasfântului Sacrament. Construită în 1537 de arhitectul Antonio da Sangallo cel Tânăr la comanda lui Paul al III-lea, această capelă este situată în apropierea Capelei Sixtine şi a bazilicii Sfântul Petru.
Cardinalii electori sunt cazaţi în reşedinţa Sfânta Marta, construită în timpul papei Ioan Paul al II-lea chiar în spatele bazilicii. Înaintea finalizării acestei construcţii, cardinalii erau cazaţi în celule situate în interiorul palatului apostolic. În această reşedinţă, care cuprinde de asemenea o capelă, fiecare cardinal are la dispoziţie o cameră şi servicii tipice unui hotel (servirea mesei şi servicii de curăţenie).
În fiecare dimineaţă, cardinalii pleacă din reşedinţă pe jos sau în minibus spre Capela Sixtină, situată la o distanţă de 500 de metri, de-a lungul bazilicii, pe o frumoasă alee pavată.
Camerele variază din punctul de vedere al confortului şi sunt dotate cu paturi simple, deasupra cărora se află o cruce fără ornamente. Majoritatea sunt apartamente dotate cu o cameră alăturată echipată cu un birou şi un telefon, care funcţionează doar intern. Pentru a nu da naştere unor invidii, camerele sunt atribuite prin tragere la sorţi.
O regulă neclintită vizează toate locurile care vor constitui cadrul de desfăşurare a conclavului: imediat după începerea ceremoniei, cardinalii jură să păstreze secretul întâlnirii, în caz contrar riscând excomunicarea. Orice comunicare cu exteriorul (telefon mobil, internet, ziare) este aşadar strict interzisă, în afara unor cazuri excepţionale.
Toate locurile în care cardinalii sunt cazaţi şi unde aceştia lucrează sunt vizate de aparate de bruiaj care împiedică utilizarea telefoanelor mobile sau a tabletelor. Iar în timp ce cardinalii se deplasează pe jos de la reşedinţa Sfânta Marta la Capela Sixtină, circulaţia vehiculelor şi a pietonilor este întreruptă pentru a impiedica orice formă de contact.
Toţi angajaţii care lucrează în locurile de desfăşurare a conclavului (şoferi, bucătari, recepţioneri, femei de serviciu, infirmieri, medici etc.) promit de asemenea să păstreze secretul cu prilejul unei ceremonii solemne.
