„Nu vrem o balcanizare a estului Republicii Congo”, a transmis comisarul pentru pace şi securitate din cadrul Uniunii Africane, Bankole Adeoye, relatează Monitorul Apărării.
Fără să menţioneze clar Rwanda, acesta a cerut „retragerea imediată a grupării M23 şi a susţinătorilor lor din toate oraşele şi satele congoleze, inclusiv din aeroportul Goma”.
Preocupările privind divizarea teritorială a Republicii D Congo apar în contextul în care gruparea M23 a preluat controlul asupra oraşului Goma la finalul lunii ianuarie, înainte de a se îndrepta spre sud, în cadrul unor intensificări ale violenţelor din estul regiunii care a fost, oricum, martora unor confruntări vechi de zeci de ani. Conflictul a zguduit şi alte state din regiune, iar şeful ONU, Antonio Guterres, a avertizat, sâmbătă, că trebuie „evitată cu orice preţ o intensificare a conflictului”.
Gruparea M23 este condusă de etnicii tutsi, care susţin că au luat armele în mâini pentru a proteja drepturile grupurilor minoritare. Aceştia spun că acordurile anterioare încheiate pentru a pune capăt luptelor nu au fost respectate. Chiar numele lor vine de la data la care a fost semnat un acord de pace care nu a fost respectat, mai precis, pe 23 martie 2009. Liderul grupării tutsi este Sultani Makenga, un congolez tutsi, care anterior a făcut parte din armata Rwandei. Ţara vecină, însă, Rwanda, a negat că ar susţine gruparea M23, deşi experţii ONU o acuză că ar livra arme şi ar oferi sprijin logistic membrilor grupului.
În Congo, însă, este activă şi o misiune a ONU, Monusco, compusă din aproape 10.000 de militari. Dintre aceştia, însă, doar Brigada de Forţe de Intervenţie poate desfăşura operaţiuni de ofensivă împotriva grupărilor armate şi este şi brigada care, în 2013, ajutat la înfrângerea de pe atunci a M23.
În 2024, preşedintele ţării a cerut încheierea misiunii pe care o consideră „un eşec”, dar plecarea trupelor Monusco din Congo a fost amânată în decembrie 2024 şi, ulterior, extinsă cu un an. În misiunea Monusco sunt trimişi şi militari români, mai precis 6.
