Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că a fost atacat de un activist Greenpeace, care a urcat pe scena unde avea loc o dezbatere pe Green Deal. Burduja afirmă că dezbaterea a început ca o „misiune kamikaze”, dar a fost câștigată, pentru că „tranziția energetică trebuie făcută”.
Burduja spune că a participat, sâmbătă seara, la dezbaterea pe Green Deal, organizată în cadrul proiectului Starea Studenților, o inițiativă a organizațiilor studențești, unde a discutat despre unul dintre cele mai importante subiecte ale momentului: tranziția energetică.
La început „a părut o misiune kamikaze”, având în vedere reacțiile venite din partea activiștilor Greenpeace: „Adevărata victorie este însă alta: încă avem în România deschidere la dialog, la a ne asculta argumentele, la a pune în balanță costurile și beneficiile pentru România și Europa. La final, putem să fim de acord că nu suntem de acord, important este să ne respectăm între noi”, spune Burduja, duminică, pe Facebook.
„Asta pentru că mi-am permis să spun că 2-3 ONG-uri, care blochează sistematic prin procese în serie dezvoltarea infrastructurii energetice a țării noastre, pot fi sancționate conform prevederilor legale. Art. 15 din Codul Civil: „Abuzul de drept. Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe. Abuzul de drept presupune exercitarea drepturilor civile (inclusiv dreptul de a ne adresa instanței de judecată) cu rea credință. Cine se teme de adevăr și de judecata instanței? Sau „corectitudinea” pentru unii e ca doar ei sa aibă dreptul să dea în judecată, fără să răspundă cu nimic dacă se dovedește că au încălcat legea? Am spus-o clar: tranziția energetică trebuie făcută. Nu e vorba DACĂ o facem sau nu, ci CUM o facem și ÎN CE RITM, ca să nu ne facem rău singuri. Politicile publice trebuie să fie adaptate contextului economic și social în care trăim. Aici nu e vorba despre o ideologie oarbă, ci despre viața oamenilor și cum putem lăsa în urmă o țară mai bună, într-o lume mai bună. Sunt pentru tranziția energetică inteligentă și echilibrată, nu pentru o terapie șoc care ne subminează independența energetică și ne face să subvenționăm cu bani românești și europeni echipamente de pe alte piețe”, spune Sebastian Burduja.
Acesta a prezentat și câteva dintre progresele făcute la Ministerul Energiei, în mandatele sale, care arată că România este, de fapt, în linia întâi când vine vorba de implementarea proiectelor pe energie verde.
„Suntem campioni în UE la atragerea banilor nerambursabili din Fondul pentru Modernizare și din PNRR – avem cele mai multe contracte semnate, în valoare totală de 14 miliarde de euro granturi, mare parte dintre ele fix pentru energie verde. Sunt în lucru peste 10.000 MW de noi capacități de producție și stocare din surse regenerabile, ceea ce este enorm. Avem deja în vigoare legea energiei eoliene offshore (România este cea mai avansată țară de la Marea Neagră în această privință), legea pentru baterii și un cadru legislativ care încurajează stocarea. Iar în 2024 s-au pus în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani”, afirmă ministrul.
Acesta mai spune că, totuși, nu pot fi ignorate „greșelile trecutului”: „România a scos din funcțiune peste 7000MW capacități de producție energetică în bandă (cărbune si gaz), fără a pune ceva similar în loc. Rezultatul? În perioade de consum ridicat, importăm energie, uneori la prețuri foarte mari. Culmea, din țări care produc energie pe bază de cărbune! Și suntem vulnerabili în zilele fără vânt sau soare, când sursele regenerabile nu pot susține cererea. Asta slăbește stabilitatea sistemului, crește prețurile și afectează, implicit, competitivitatea României și locurile de muncă. De aceea, am spus ferm că nu putem închide termocentralele și minele de cărbune înainte de a avea alternative funcționale, pentru că este un lucru care ține de securitatea energetică și bunăstarea României. Am amintit, în acest context, că singurul blackout major pe care l-a avut România a fost în 1977. A durat cinci ore, dar a produs pierderi mai mari decât cutremurul din același an. Nu trebuie să mai ajungem vreodată acolo. Într-o lume care pare că o ia razna, cu o polarizare extremă, apelul meu este pentru rațiune, echilibru și măsură. Putem găsi împreună calea de mijloc, fără excese ideologice toxice și fără a susține, direct sau indirect, dependența europeană față de experții în șantaj energetic de la Est”.
