Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 29 mai, la ora 11:00, pentru a discuta ‘implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei’, conform unei postări pe pagina de Facebook.
‘Am convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării astăzi, la ora 11:00, pentru a discuta implicațiile celui mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Vom dispune măsurile proporționale în raport cu Federația Rusă. Gândul meu se îndreaptă, în primul rând, către persoanele rănite, către familiile lor și către locatarii care au trăit clipe îngrozitoare în propriile lor case. Le mulțumesc pentru calmul cu care au răspuns acestei situații și îi asigur de tot sprijinul statului român’, a scris președintele Nicușor Dan pe Facebook.
Potrivit acestuia, ‘caracterul fără precedent al evenimentului impune un răspuns ferm, coordonat și pe măsură – la nivel național, aliat și internațional’.
‘Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni’, a punctat șeful statului.
Nicușor Dan a mai subliniat că ‘Forțele Armate Române au acționat respectând procedurile care au fost stabilite pentru astfel de situații, având ordinul ferm de a doborî drona de îndată ce condițiile ar fi permis o astfel de operațiune fără riscul producerii de victime sau distrugeri la sol’.
O altă ședință a CSAT convocată de Nicușor Dan pe tema doborârii dronelor care intră în spațiul aerian românesc a mai avut loc la 25 septembrie 2025. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat după ședință că folosirea armamentului pentru doborârea unor aeronave care intră fără permisiune în spațiul aerian național este o decizie care trebuie luată ‘în ultimă instanță’.
Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spațiul național aparține comandantului militar al operațiunii. În cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparține ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian național este o decizie luată ‘în ultimă instanță’, a mai afirmat Moșteanu. ‘Este și spiritul legii, suntem o țară pe timp de pace, spiritul legii este să folosești armamentul în ultimă instanță, când orice altceva nu funcționează’, a mai subliniat acesta în context.
Alte ședințe ale CSAT convocate de actualul președinte
La ședința din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform csat.presidency.ro/.
Un alt subiect discutat în ședința din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Membrii CSAT au menționat în context că negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență.
Ședința CSAT din 24 noiembrie 2025 a avut ca principal punct pe ordinea de zi Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Conceptul central al Strategiei, propuse și ulterior adoptate în parlament, a fost acela de ‘independență solidară’, ca rezultat al câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat.
De asemenea, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2025, au mai fost aprobate:
* cererea României în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE;
* raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor ‘CMX-25’;
* evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026;
* Analiza Strategică a Apărării.
La 11 martie 2026 a avut loc o nouă ședință a CSAT pe tema Orientului Mijlociu. Președintele Nicușor Dan a declarat, după reuniune, că s-a discutat despre partea politică și militară a conflictului din Golf, dar și despre situația românilor din zonă, conform csat.presidency.ro/.
Un alt punct de pe ordinea de zi a vizat, potrivit președintelui, situația economică și consecințele economice ale războiului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. ‘După cum știți, în ceea ce privește gazul – nu petrolul – în ceea ce privește gazul, Guvernul a adoptat deja, începând cu 1 aprilie, o schemă de plafonare, de controlare a prețurilor, astfel încât populația și companiile să nu fie afectate’, a declarat președintele.
Un alt subiect al reuniunii CSAT din 11 martie a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România: avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu. ‘Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice’, a declarat președintele.
***
Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.
Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.
CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.
Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, prin consultarea vicepreședintelui.
