Preşedinta Curţii Penale Internaţionale (CPI), Tomoko Akane din Japonia, a avertizat vineri cu privire la “dispariţia statului de drept internaţional” după ce a fost vizată de sancţiuni din partea SUA, relatează AFP.
‘Anticipasem, într-o oarecare măsură, sancțiunile care mi-au fost impuse de data aceasta, așa că nu sunt surprinsă’, a precizat Akane într-un comunicat publicat pe X de editorul său, Bungei Shunju.
‘Important este ca acest lucru să nu marcheze începutul dispariției ordinii juridice internaționale’, a adăugat ea.
Aceste sancțiuni îl vizează și pe substitutul de procuror al CPI, magistratul senegalez Abdoulaye Seye. Ele interzic judecătorilor în special să intre în țară și blochează orice tranzacții imobiliare sau financiare cu aceștia în cea mai mare economie a lumii.
Încă de miercuri, ONU, Uniunea Europeană și Japonia și-au exprimat sprijinul pentru președinta CPI.
‘Noile sancțiuni inacceptabile impuse de Statele Unite împotriva președintei Curții Penale Internaționale și a unui membru al parchetului trebuie ridicate’, a transmis Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, și-au afirmat, de asemenea, sprijinul ‘puternic’ pentru Tomoko Akane, ‘care trebuie să poată acționa cu deplină independență și fără presiuni externe’.
Tokyo, principalul contribuitor financiar al CPI și un aliat apropiat al Statelor Unite, a deplâns aceste măsuri ‘foarte regretabile’, într-o declarație a Ministerului Afacerilor Externe.
‘Japonia a sprijinit în mod constant CPI (…) în eforturile sale de a urmări penal și pedepsi cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și de a susține statul de drept’, reamintește documentul.
Franța, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, a condamnat ‘toate formele de amenințări și măsuri coercitive împotriva Curții, a personalului acesteia și a organizațiilor societății civile care o susțin’, afirmând angajamentul său ‘față de principiul independenței judiciare’.
În ceea ce îl privește, secretarul de stat american Marco Rubio a justificat sancțiunile într-o declarație, referindu-se la ‘aceste persoane care au participat direct la eforturile CPI de a investiga, aresta, reține sau urmări penal oficiali al căror guvern nu a acceptat jurisdicția CPI’.
Statele Unite nu sunt semnatare ale tratatului internațional care a înființat CPI, cu sediul la Haga, în Olanda.
Aceste sancțiuni sunt în mare parte un răspuns la investigațiile CPI împotriva Israelului, un aliat al SUA. Curtea a emis în special mandate de arestare în 2024 împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu din cauza războiului din Gaza.
După anunțarea sancțiunilor SUA, Netanyahu l-a felicitat pe Marco Rubio pe rețelele de socializare pentru că ‘a condus eforturile hotărâte ale administrației Trump împotriva abuzurilor ilegitime ale CPI și pentru că a clarificat faptul că oficialii corupți care conduc CPI vor trebui să suporte consecințele’.
Luna trecută, Washingtonul a lansat o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că amenință Statele Unite, și face presiuni asupra partenerilor săi pentru a se retrage din aceasta.
Fondată în 1998 și operațională din 2002, CPI, o curte penală internațională permanentă, este responsabilă de judecarea persoanelor acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război.
Instituția se confruntă în prezent cu o criză gravă, vizată de Statele Unite, care sunt semnatare ale Statutului de la Roma ce a instituit CPI, dar nu l-au ratificat niciodată.
Nici Israel, nici Rusia nu sunt membre.
