Borrell, care urmează să părăsească funcţia luna viitoare, a făcut propunerea înaintea unei reuniuni a miniştrilor de externe din UE care va avea loc luni la Bruxelles. Acest dialog politic este prevăzut în cadrul Acordului de Asociere dintre Israel şi Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare în iunie 2000.
Această propunere a lui Borrell are foarte puţine şanse de succes. Ea a fost transmisă miercuri ambasadorilor celor 27 de state membre, reuniţi la Bruxelles, iar mai multe ţări şi-au exprimat imediat opoziţia, printre care Italia, Germania, Olanda, Danemarca, Ungaria şi Republica Cehă, potrivit unui diplomat european.
Deciziile privind politica externă necesită unanimitatea celor 27 de stat membre.
Acestea au convenit în luna mai să solicite o reuniune a Consiliului de Asociere între Israel şi UE, pentru a examina situaţia drepturilor omului în Gaza, dar această reuniune nu a avut loc încă, din cauza lipsei de acord cu privire la ordinea de zi.
Relaţiile cu Israelul divizează profund ţările din UE. Unele subliniază dreptul Israelului de a se apăra, în timp ce altele insistă asupra necesităţii de a se pune capăt luptelor şi susţin drepturile palestinienilor la statalitate.
Doi susținători
Irlanda şi Spania au decis în mai să recunoască un stat Palestina, în timp ce alte ţări europene sunt mai reticente sau cred că nu este momentul potrivit.
Cu o lună mai devreme, într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Spania și Irlanda au solicitat măsuri împotriva Israelului în contextul Acordului de Asociere, cadrul care guvernează relațiile dintre UE și Israel. O suspendare totală a acordului ar fi în mâinile statelor membre odată propusă de Înaltul Reprezentant sau chiar de Executivul comunitar și necesită unanimitate.
