„Nu noi am ales locul în care urma să se desfăşoare acea expoziţie. A aparţinut celor doi parteneri, MNIR şi Muzeul Drents, iar noi am examinat dosarul înaintat în acest sens, constatând conformitatea acestuia din punctul de vedere al normelor de export temporar în vederea unei expoziţii, respectiv prezenţa tuturor documentelor necesare în sens de clasare, fişe de obiect, fotografii, toată documentaţia”, a declarat Emanuel Petac, relatează News.ro.
Comisia este una consultativă, „nu avem cum să ne pronunţăm calităţii serviciilor de securitate”
Pentru evaluarea calităţii serviciilor de securitate „nu există normativ în acest sens”.
„Din păcate, mă tem că nu prea scrie nicio normă. Din motive de prudenţă, ar fi putut să recurgă la acest lucru chiar instituţiile partenere, fie olandezii, fie MNIR, să ceară audit sau expertiză a unui expert atestat pe domniul de security sau ceva similar”, a afirmat Petac.
Părţile contractante trebuia să decidă în privinţa întăririi securităţii, a spus expertul.
Preşedintele Comisiei a explicat oportunitatea de a expune piese de patrimoniu în Assen:
„Cineva care nu este din domeniu şi aude de Muzeul Drents nu îl consideră un muzeul foarte relevant. În acelaşi timp este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda, peste 150 de ani vechime. Sediul principal se află într-un conac, aşa cum sunt şi la noi o parte dintre muzee, Brukenthal, a fost doi ani declarat Muzeul European al Anului, are o bună expoziţie de arheologie. Sigur, este un muzeu de nişă, pentru specialişti, dar nu este un muzeu rău. Din ceea ce am constatat în ultimele zile, sala respectivă era una recent deschisă, modernă, în care condiţiile securitate, cel puţin din punct de vedere al celor electronice, erau la zi.
Din ceea ce scrie în Facilities Report, erau senzori de presiune, mişcare, camere, senzori de efracţie, vitrine securizate, firma de asigurare şi-a pus şi ea condiţiile ei care au fost îndeplinite. De asemenea, muzeul a cerut să fie asigurată paza non-stop, era contract cu Poliţia. Relevant din acest punct de vedere este şi faptul că hoţii au recurs nu la căutarea unei breşe de securitate în aşa fel încât să intre în muzeu, pentru că şi-au dat seama probabil că nu este posibil, şi au aruncat o zonă dintr-un perete ca să aibă acces, au distrus vitrinele, evident că, după părerea mea, au studiat înainte terenul şi că şi-au dat seama după topografia terenului unde să spargă, cât durează să spargă vitrinele, ţintit Coiful şi vitrina cu brăţările care nu era cea mai apropiată”.
Pentru expunerea obiectelor din patrimoniul MNIR, „alegerea muzeului respectiv a aparţinut Muzeului Naţional de Istorie a României”, a subliniat preşedintele Comisiei.
Această expoziţie a fost itinerată în ultimii ani în mai multe muzee din China, Madrid, Lisabona, Roma. La Assen, „a existat transport militar, dar nu pază militară, iar pază românească într-o altă ţară nu se poate din punct de vedere legal”, a punctat Petac.
Pe de altă parte, directorul muzeului din Olanda zice că a respectat cerințele de securitate
Directorul Harry Tupan spune că Muzeul Drents a respectat cerinţele de securitate, aşa cum a fost convenit contractual cu asigurătorul. „Bineînţeles, întotdeauna ne îndeplinim obligaţiile”, a declarat el marţi seara la emisiunea „Renze”, relatează News.ro. El nu a comentat condiţiile asiguratorului. „Dar toate măsurile sunt incluse în acel contract” (vezi și: Directorul muzeului din Olanda tună și fulgeră: ‘Am luat toate măsurile de securitate necesare!’ / De ce nu a amplasat un paznic?).
Contractul de închiriere a tezaurului
Corpul de Control al prim-ministrului a ajuns luni dimineața la Ministerul Culturii pentru a ridica documentele referitoare la obiectele de patrimoniu împrumutate unui muzeu din Olanda și ulterior furate. STIRIPESURSE.RO prezintă integral contractul de închiriere încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și Drents Museum din Assen, Olanda (vezi și: Document | Contractul prin care a fost închiriat tezaurul furat. Olandezii erau obligați să asigure paza).
