„De aceea, mesajul nostru este atât de clar pentru aliaţii noştri europeni. Este timpul să investiţi, pentru că nu puteţi presupune că prezenţa americană va dura pentru totdeauna”, a îndemnat Hegseth.
Dând ca exemplu „aliatul model” Polonia, care intenţionează să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare în acest an, șeful Pentagonului a insistat asupra cererilor Washingtonului ca aliaţii europeni din NATO să-şi asume mai mult din povara financiară pentru propria lor securitate.
„Ceea ce se va întâmpla peste cinci sau 10 sau 15 ani de acum înainte face parte dintr-o discuţie mai amplă care reflectă nivelul de ameninţare, poziţia Americii, nevoile noastre de pe tot globul, dar, cel mai important, capacitatea ţărilor europene de a interveni. Şi de aceea mesajul nostru este atât de ferm pentru aliaţii noştri europeni”, a continuat el.
Noile declaraţii intervin după ce, în ajun, într-o conferinţă de presă la Bruxelles după încheierea unei reuniuni a NATO, Hegseth a acuzat Europa că ia Washingtonul de fraier atunci când îl face responsabil de propria apărare.
Pistorius a propus o ”foaie de drum”
Europenii nu pot să-i înlocuiască militar pe americani ”de azi pe mâine” pe continentul european, a reacționat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.
Oficialul german a anunţat, la sosirea sa la Conferinţa Securtăţii de la Munchen, că a ”propus o foaie de drum” în vederea realizării ”transferului poverii” securităţii continentului european în mod ”organizat” între americani şi europeni.
”A fost întotdeauna clar” că europenii trebuie să ”compenseze ceea ce vor face mai puţin americanii în Europa”, înăs acest lucru ”nu poate fi făcut de azi pe mâine”, a subliniat aceasta. Este ”iluzoriu” să se creadă că ”vom putea compensa în (decurs de) un an”.
Această foaie de drum, pe care a declarat că i-a propus-o noului secretar al Apărării Pete Hegseth, vizează ca ”niciun deficit periculos” în privinţa capacităţilor militare să nu se adâncească ”în această perioadă”.
Frontierele Ucrainei
Şeful Pentagonului a reiterat că „este puţin probabil” ca Ucraina să mai recupereze teritoriile ocupate de Rusia în 2014, cu referire la peninsula Crimeea, că este la fel de puţin probabil ca în Ucraina să fie trimise trupe americane în cazul unui armistiţiu sau ca Ucraina să adere la NATO.
„Aceasta fiind spuse, nu aş pune niciodată limite asupra a ceea ce preşedintele Statelor Unite ar fi dispus să negocieze cu liderii suverani ai Rusiei şi Ucrainei”, a subliniat Hegseth. „Aşadar, rămâne de văzut cum vor arăta în cele din urmă aceste frontiere şi cred că va face parte din dezbaterea pe care o vor avea preşedintele nostru (Donald Trump), (preşedintele ucrainean, Volodimir) Zelenski şi (şeful Kremlinului, Vladimir) Putin şi, probabil, cu participarea Europei la acele conversaţii”, a indicat el.
În replică la avertismentele aliaţilor NATO cu privire la consecinţele ce rezultă din a-i permite lui Putin să păstreze teritoriul ucrainean ocupat, şi anume de a se simţi încurajat să lanseze viitoare atacuri sau chiar să invadeze ţări de pe flancul estic al alianţei, secretarul apărării american a susţinut că preşedintele rus „va declara victoria, orice-ar fi”.
„Din fericire, curajul ucrainenilor şi al aliaţilor care au venit în sprijinul lor, mai ales la începutul războiului, l-au descurajat şi l-au împiedicat pe Vladimir Putin să obţină ceea ce îşi dorea, adică toată Ucraina”, a subliniat el.
Hegseth a apreciat că, dacă răspunsul NATO va fi să-şi crească în mod real capacităţile, să-şi crească în mod real contribuţiile şi cheltuielile, „atunci nu cred că Vladimir Putin se va simţi încurajat de acest rezultat”. „Ar fi o recunoaştere a faptului că capacitatea colectivă a Occidentului de a-l descuraja a fost ceva care chiar s-a întâmplat”, a adăugat el.
