Agenția S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabilă la negativă, semnalând că deficitul bugetar record de 8,7% din PIB pentru 2024 și politicile fiscale ineficiente ne expun unor riscuri majore. În loc să atragem fonduri europene cu dobânzi modice, care presupun reforme și rigoare, autoritățile preferă să împrumute bani la costuri nesustenabile.
Campioni la dobânzi mari și la incompetență administrativă
România se află într-o situație economică extrem de fragilă, iar comparațiile cu economiile dezvoltate atunci când vine vorba de datoria publică sunt complet nejustificate. Spre deosebire de țări precum Germania, Franța sau Italia, care au economii puternice, diversificate și capacitatea de a genera venituri consistente pentru a-și plăti obligațiile, România rămâne vulnerabilă. Avem o economie dependentă de consum, susținută artificial prin împrumuturi și total lipsită de baze solide.
În timp ce economiile dezvoltate au acces la finanțare ieftină și un nivel ridicat de încredere din partea investitorilor, România plătește dobânzi record, de aproape 8%, pentru a se finanța. Această situație reflectă percepția piețelor că economia noastră este slab pregătită pentru a gestiona șocurile economice.
În mod halucinant, România refuză să acceseze fonduri europene care vin cu dobânzi de doar 0,2%, preferând să se împrumute pe piețele externe la 7,98%. De ce? Pentru că fondurile europene vin cu condiția reformelor. Însă, în loc să facă ordine în cheltuielile publice, clasa politică pare să prefere populismul, refuzând să reducă dimensiunea unui aparat de stat supraîncărcat și ineficient.
PNRR-ul: un dezastru colosal
Promovat ca un colac de salvare, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a devenit simbolul eșecului guvernamental. Din cele 28 de miliarde de euro disponibile, România a atras doar 9,2 miliarde, iar țintele asumate au fost realizate în proporție de doar 15%. La jumătatea perioadei de implementare, șansele ca situația să se îmbunătățească sunt aproape nule.
Această incapacitate de a atrage fonduri europene, care ar putea compensa măcar parțial deficitul uriaș, este un exemplu clar al ineficienței administrației publice.
Problema României nu este una monetară , este una bugetară.
În ciuda avertismentelor clare de la agențiile internaționale, guvernul continuă să ofere soluții total lipsite de credibilitate. Măsurile fiscale anunțate, precum creșterea impozitelor sunt insuficiente pentru a corecta dezechilibrele grave ale economiei. În absența unor reforme structurale clare, România rămâne captivă într-o spirală de datorii și cheltuieli nesustenabile.
Situația este cu atât mai gravă cu cât moneda națională riscă să devină și mai vulnerabilă în fața euro, în condițiile în care politica fiscală laxă și deficitele uriașe continuă să submineze încrederea investitorilor. Stabilizarea leului ar trebui să fie o prioritate, însă acest subiect pare să fie ignorat de guvernanți, în ciuda impactului grav pe care fluctuațiile valutare îl au asupra economiei și asupra cetățenilor.
Viitorul: destinația finală : „junk”
Fără reforme curajoase și fără o schimbare radicală de direcție, România riscă să fie retrogradată la statutul de „junk”. O astfel de etichetă ar însemna un colaps total al încrederii investitorilor și creșterea exponențială a costurilor de finanțare. În condițiile actuale, datoria publică riscă să depășească 60% din PIB până la sfârșitul anului 2025, iar deficitul va continua să apese greu asupra economiei.
Lecțiile Greciei nu au fost învățate, iar clasa politică pare incapabilă să gestioneze situația. Dacă actualele tendințe continuă, nu doar economia va fi afectată, ci și viața fiecărui român, care va resimți din plin efectele unei crize pe care guvernanții o amplifică, în loc să o rezolve.
In actualul context economic, România se află pe un butoi cu pulbere. Costurile de finanțare deja ridicate vor exploda în continuare dacă nu se iau măsuri ferme pentru a stabiliza economia și pentru a recâștiga încrederea piețelor. Cu dobânzi de aproape 8% pentru împrumuturi externe – cele mai mari din Uniunea Europeană – fiecare miliard adăugat la datoria publică devine o povară insuportabilă pentru cetățeni și pentru viitorul economic al țării.
În acest peisaj sumbru, săptămâna viitoare vine FMI în vizită, cu siguranță va veni cu un semnal clar că situația financiară a țării a ajuns într-un punct critic. Este posibil să ne fie impuse măsuri și direcții clare, care ar putea include ajustări dure de politici fiscale, reduceri de cheltuieli publice și reforme structurale pe care clasa politică a evitat să le implementeze până acum.
Această vizită a FMI nu este doar un moment de evaluare, ci și un semnal de alarmă că România se apropie de linia roșie. Dacă nu luăm măsuri din proprie inițiativă pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a corecta dezechilibrele economice, vom ajunge să depindem de condițiile stricte impuse de organismele internaționale. Iar aceste condiții, deși necesare, vor avea un impact dur asupra populației și a economiei.
Actuala guvernare pro-europeană trebuie să realizeze că nu mai este loc de populism și promisiuni fără acoperire. Fie se iau măsuri urgente pentru reducerea cheltuielilor inutile, pentru prioritizarea investițiilor și pentru reformarea aparatului de stat, fie vom ajunge în situația de a suporta măsuri dictate din afară, cu un cost social și economic mult mai mare. România nu-și mai permite luxul de a ignora realitatea – stabilitatea economică trebuie să devină prioritatea absolută.
