La această dezbatere vor participa senatori şi deputaţi, reprezentanţi ai instituţiilor interesate, medici cu diverse specializări, psihologi, reprezentanţi ai DIICOT, ai Uniunii Naţionale a Barourilor din România, alţi specialişti şi experţi.
„Mesajul proiectului iniţiat este foarte clar: ‘Toleranţă zero la droguri’. Totul porneşte de la o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind stabilirea unor limite pentru a determina cazuistica condamnării în condiţiile consumului de substanţe psihotrope şi pentru a stabili dacă substanţele psihoactive afectează capacitatea de a conduce. În cadrul dezbaterii, vom analiza ce înseamnă să definim substanţele psihotrope şi ce înseamnă consumul acestor substanţe. Pe lângă droguri, aşa cum le numim noi, mai există şi medicamente care conţin aceste substanţe şi societatea civilă s-a alarmat că simplul consum de substanţe medicamentoase ar putea conduce la condamnarea celor care au condus sub influenţa lor”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Comisiei de cultură din Senat, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş, unul dintre iniţiatorii proiectului.
El a explicat că „orice medicament care conţine astfel de substanţe are prevăzută în prospect interdicţia de a conduce”.
„Iar dacă vorbim de Xanax, de medicamente care se eliberează doar cu prescripţie medicală pentru persoane cu tulburări anxioase, stări depresive sau alte afecţiuni, în momentul eliberării reţetei, medicul atenţionează pacientul că nu are voie să conducă. Din punct de vedere legal, nu există diferenţă dacă fumezi un joint sau iei Xanax şi conduci. Efectul este imposibilitatea de a conduce în mod normal, cu toate elementele care determină reflexele şi, drept urmare, pui în pericol viaţa şi siguranţa celorlalţi care se află în trafic sau în zone de posibilă interferenţă cu autoturismul condus de către persoana aflată sub influenţa substanţelor psihotrope”, a adăugat Niculescu-Ţâgârlaş.
Senatorul a punctat că şi „partea de media este foarte importantă pe latura de prevenţie, pentru a informa şi avertiza populaţia asupra riscului de a conduce după consumul de substanţe cu efecte psihotrope, pentru a nu intra în sfera infracţională”.
Pe 30 ianuarie, la Senat, ca primă Cameră sesizată, a fost depusă o iniţiativă legislativă care prevede că un şofer a comis o infracţiune atunci când în sângele său a fost depistată o substanţă psihoactivă. Propunerea legislativă de modificare a Codului penal a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, printre care se numără Alina Gorghiu, Robert Cazanciuc, Cristian Niculescu-Ţâgârlaş şi Daniel Fenechiu.
„Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanţe cu efecte psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, prevede propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
În expunerea de motive a propunerii legislative se arată că „legiuitorul a considerat, dintotdeauna, gravă conduita persoanei care conduce autovehiculul ulterior consumului de substanţelor psihoactive, indiferent de cantitatea consumată sau de concentraţia depistată în organism, având în vedere efectele pe care astfel de substanţe le produc asupra organismului. De aceea, pe fondul creşterii consumului de droguri, e necesară mărirea limitelor de pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru a descuraja conducerea sub efectul unor droguri sau substanţe cu efecte psihoactive”.
În prezent, Codul penal pedepseşte conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului/substanţelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.
