Senatul a adoptat luni, în plen, o Declarație privind apărarea dreptului României de a-și proteja interesele naționale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune (PESC) a Uniunii Europene, în care se evidențiază lipsa unui mandat politic și parlamentar transparent al ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în materia anulării mecanismului de vot unanim la nivelul Consiliului UE în chestiuni de politică externă și securitate comune.
Au fost înregistrate 64 de voturi ‘pentru’ (PSD, AUR, PACE – Întâi România), 29 ‘împotrivă’ (PNL și USR) și 9 abțineri (UDMR).
Potrivit documentului, Senatul reafirmă importanța fundamentală a apartenenței României la Uniunea Europeană, dreptul legitim și esențial al de a-și proteja interesele naționale vitale în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune a UE și constată ‘cu îngrijorare’ că participarea ministrului interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la demersurile ‘Grupului de prieteni’ privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată (QMV) în PESC, (…) asumat prin semnătura ministrului Țoiu și materializat prin scrisoarea celor 11 miniștri ai afacerilor externe din state membre ale UE, reprezintă ‘o opțiune politică cu consecințe potențial semnificative asupra capacității statului român de a-și proteja interesele naționale’.
‘Senatul solicită Guvernului demis al României și MAE stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC, prin încetarea participării reprezentanților României la activitățile acestui grup și notificarea corespunzătoare a celorlalte state participante; să nu susțină activarea, extinderea sau aplicarea unor mecanisme prevăzute de tratatele UE care ar conduce la extinderea majorității calificate în PESC (…) fără o consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit; să prezinte Parlamentului României, în termen de 15 zile de la adoptarea prezentei declarații, toate documentele relevante privind participarea României la ‘Grupul de prieteni’; explicații oficiale și publice Guvernului demis al României privind efectuarea unui demers oficial al ministrului interimar al afacerilor externe al României de natură să schimbe în perspectivă poziția statului român, în condițiile unor competențe limitate ale unui Executiv demis’, se arată în document.
Declarația Senatului cere lămuriri dacă ‘în mod oficial ministrul interimar al Afacerilor Externe a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun privind limitarea utilizării veto-ului și explorarea extinderii votului cu majoritate calificată în PESC’ și, în caz afirmativ, să transmită Parlamentului actul prin care acest mandat a fost acordat.
Senatul mai cere Guvernului: să clarifice dacă semnătura reprezentantului României pe documentul din 1 septembrie 2026 constituie sau nu ‘un angajament politic’ al României de a susține ulterior activarea unor mecanisme de extindere a QMV în PESC și, în caz afirmativ, în ce limite; să precizeze dacă l-a informat în prealabil pe această temă pe președintele României; să informeze Parlamentul cu privire la toate demersurile întreprinse în acest sens.
‘Senatul reafirmă că dreptul României de a se opune, în condițiile tratatelor, unei decizii PESC contrare intereselor sale naționale fundamentale specifice reprezintă un instrument legitim de protecție a interesului național și nu poate fi prezentat drept o formă de ‘obstrucționism’ doar pentru faptul că România refuză să accepte o decizie europeană, mai ales în actualul context internațional; consideră că abținerea constructivă nu poate fi prezentată ca echivalent funcțional al dreptului de veto, întrucât, în condițiile art. 31 alin. (1) TUE (Tratatul privind Uniunea Europeană, n.r.), statul care recurge la această formă de abținere nu împiedică adoptarea deciziei și acceptă faptul că aceasta angajează Uniunea; consideră că solicitarea ca exercitarea veto-ului să fie condiționată de prezentarea unor ‘motive vitale’ și de justificare a acestora în fața celorlalte state membre nu trebuie să devină un instrument politic de transformare a unanimității într-un drept de opoziție condiționat sau de facto subordonat majorității’, se mai arată în document.
Prin această Declarație se mai solicită Guvernului României să apere în cadrul Uniunii Europene principiul potrivit căruia orice extindere a votului cu majoritate calificată în PESC trebuie să fie precedată de un acord politic explicit al României, (…) să asigure o poziție coerentă și unitară a statului român în această materie, să evite asumarea unor angajamente politico-internaționale care pot afecta pe termen lung arhitectura decizională europeană fără o dezbatere instituțională și parlamentară corespunzătoare. Se subliniază că interesele strategice ale României în regiunea Mării Negre, Republica Moldova, Ucraina, securitatea Flancului Estic, protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, securitatea energetică și relația transatlantică reprezintă interese naționale fundamentale, care nu pot fi lăsate la discreția unei majorități calificate formate din alte state membre.
Conform documentului, celelalte state membre care consideră că unanimitatea trebuie menținută în domeniul PESC sunt invitate să intensifice cooperarea interguvernamentală în vederea apărării acestui principiu și să prevină transformarea excepțiilor de la unanimitate în noua regulă de adoptare a deciziilor.
Comisia pentru politică externă și Comisia pentru afaceri europene ale Senatului – se menționează în document – ar trebui să organizeze o dezbatere instituțională privind efectele extinderii QMV în PESC asupra suveranității decizionale a României și asupra capacității acesteia de a-și proteja interesele naționale fundamentale.
‘Senatul reafirmă că România este un stat membru loial și constructiv al Uniunii Europene, dar că loialitatea față de proiectul european nu poate fi confundată cu renunțarea voluntară la instrumentele juridice prin care România își protejează securitatea, interesele strategice și suveranitatea decizională, inclusiv în actualul context internațional și intern în Uniunea Europeană, plin de provocări; constată că eficientizarea procesului decizional european trebuie realizată printr-un efort suplimentar pentru realizarea consensului între statele membre, nu prin diminuarea mecanismelor de protecție ale statelor care nu acceptă o anumită orientare politică’, stipulează Declarația adoptată de Senat.
Guvernului i se mai solicită stoparea tuturor demersurilor politice al căror obiectiv îl constituie extinderea QMV în domeniul PESC, până la obținerea unei eventuale decizii politice interne explicite și a unei consultări parlamentare corespunzătoare.
Documentul va fi transmis președintelui, prim-ministrului, MAE, Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, Consiliului Uniunii Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, parlamentelor naționale ale statelor membre ale UE, ‘ca expresie a preocupării Senatului României față de necesitatea menținerii unui echilibru real între eficiența acțiunii externe europene și protejarea intereselor naționale ale statelor membre’.
