România este cunoscută ca ţara lui Dracula, dar în Serbia, acum 300 de ani, ar fi fost văzut pentru prima dată un vampir. Astăzi, micul sat Kisiljevo ar dori să-şi recâştige titlul de leagăn al vampirilor, dar şi turiştii care vin odată cu acesta, scrie AFP.
Pentru a merge pe urmele lui Petar Blagojevic, primul dintre vampiri, trebuie să intraţi într-un mic cimitir situat între trei câmpuri de porumb şi un lac, la 100 de kilometri est de Belgrad. Sub o căldură toridă, treceţi printre morminte pentru a descoperi, printre tufişuri, pietre funerare vechi. Aici, la începutul verii anului 1725, sătenii au dezgropat trupul lui Peter Blagojevic, bănuind că se trezeşte din morţi noaptea pentru a ucide oameni nevinovaţi.
„Era într-o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot şi au deschis mormântul”, povesteşte Mirko Bogicevic, a cărui familie trăieşte aici de 11 generaţii. „
Au găsit un cadavru complet intact. Când i-au înfipt în inimă un ţăruş din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să curgă din gura şi urechile lui. Toţi cei care au văzut au înţeles că nu era o glumă”, afirmă fostul primar al satului şi biograf neoficial al lui Petar Blagojevic.
„Probabil era un om obişnuit care a avut norocul – sau ghinionul – să devină vampir. Tot ce se ştie despre el este că provenea din Kisiljevo, numele său apare în registre începând cu aproximativ 1700”, continuă el, ţinând în mână o copie a Wienerische Diarum din 21 iulie 1725 – gazeta Curţii de la Viena, semn că povestea s-a răspândit repede.
CUM A APĂRUT CUVÂNTUL „VAMPIR”
Când ofiţerii care ocupau teritoriul sârb la acea vreme au povestit aceste evenimente superiorilor lor, „a fost trimisă o misiune din Viena pentru a investiga”, explică Clemens Ruthner, directorul Centrului de Studii Europene de la Trinity College din Dublin. Medici austrieci au sosit la Kisiljevo şi au dat naştere cuvântului „vampir”, a cărui etimologie rămâne şi astăzi un mister.
„Există un cuvânt bulgar vechi, Upior, care înseamnă «persoană rea». În opinia mea, sătenii au murmurat acest cuvânt de mai multe ori, medicii l-au înţeles greşit şi au notat «vampir» în raportul lor”, susţine Ruthner. Sub peniţa austriecilor, a luat naştere cuvântul, la fel şi vampirismul.
Trei sute de ani mai târziu, nimeni nu mai ştie că Serbia a fost leagănul primului vampir, dar mai mulţi locuitori din Kisiljevo sunt hotărâţi să recupereze acest lucru. Ei sunt cei care au găsit mormântul lui Blagojevic, a cărui amplasare fusese ascunsă – din uitare şi superstiţie.
„Am condus ancheta acum câţiva ani împreună cu căutători – persoane care localizează nodurile de energie din pământ”, explică Nenad Mihajlovic, profesor de istorie . „Chiar lângă locul unde ne aflăm, s-a întâmplat ceva cu adevărat neobişnuit: beţele pe care le foloseau s-au îngropat literalmente în pământ. Căutătorul nu mai văzuse niciodată aşa ceva”, a continuat el. „Mormântul, a cărui piatră funerară s-a erodat de-a lungul secolelor, prezenta semne a ceva foarte neobişnuit”, a adaugat bărbatul de 62 de ani, arătând piatra sub care ar fi fost îngropat vampirul.
Cadavrul său, odată dezgropat, a fost în cele din urmă ars, iar cenuşa aruncată în lac.
„POTENŢIALUL E IMENS”
Mulţi speră să profite de toate aceste poveşti. „Potenţialul este imens”, speră Dajana Stojanovic, directoarea oficiului de turism. „Multe mituri şi legende sunt legate de regiunea noastră. Şi nu mă refer doar la povestea lui Petar Blagojevic, ci şi la magia valahă. Fiecare sat are propriile tradiţii”, adaugă ea, referindu-se la riturile, uneori considerate magie neagră, care încă mai există în această regiune de frontieră cu România.
Deci Petar era un vampir? „Vampirismul, la fel ca vrăjitoria, este un model foarte comun pentru a explica ceea ce nu se poate explica. Mai ales fenomene colective, cum ar fi epidemiile”, susţine Ruthner, bazându-se pe teoria unei epidemii de antrax care ar fi făcut ravagii la începutul secolului al XVIII-lea în Serbia şi care ar fi fost responsabilă de morţile atribuite la acea vreme lui Blagojevic. „Povestea vampirismului este o gândire magică – în loc să-ţi imaginezi o cauză necunoscută, cum ar fi bacteriile, găseşti un vinovat: o persoană malefică moare şi îi trage pe alţii după ea în mormânt”, arată el.
În Kisiljevo, din cauza îndoielilor, se păstrează ici şi colo sticle de Rakija, rachiu sârbesc cu usturoi şi ardei iute. Pentru orice eventualitate.
