“BNS reclamă atacul periculos şi fără precedent al CCR la drepturile lucrătorilor din sectorul public din România! În plin val de proteste organizate de organizaţiile sindicale şi lucrători, Curtea Constituţională emite o motivare cel puţin bizară prin care amputează drepturile lucrătorilor români şi îi oferă Guvernului şi Parlamentului pretextul ‘perfect’ pentru tăieri de sporuri şi salarii! CCR legitimează ideea că Guvernul poate modifica unilateral contractele de muncă, fără dialog, fără renegocieri şi fără respect faţă de salariat”, se scrie în comunicatul confederaţiei sindicale.
Potrivit acesteia, este vorba despre Dosarul Curţii Constituţionale nr. 52D/2021 în care Uniunea Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar Iaşi a ridicat excepţia de constituţionalitate a dispoziţiilor art. 156, 161 şi 164 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Cinci ani mai târziu, în 28 ianuarie 2025, CCR a emis Decizia nr. 2 în acest dosar. Motivarea acestei decizii a fost dată şi publicată în Monitorul Oficial nr. 605 din 27 iunie 2025.
“Această motivare este publicată strategic exact în ziua în care Guvernul şi-a dorit să aprobe în şedinţă OUG pentru stabilirea unor măsuri privind personalul plătit din fonduri publice, prin care Executivul a tăiat sporul de condiţii vătămătoare şi a zilelor de concediu suplimentar pentru bugetari, OUG care a fost aprobată ulterior”, precizează sindicaliştii.
Potrivit BNS, CCR arată în motivare că “dreptul la grevă nu este unul absolut” şi că “legiuitorul a instituit anumite interdicţii şi restrângeri ale dreptului la grevă în scopul asigurării bunului mers al activităţii economico-sociale şi al garantării intereselor de ordin general”. În traducere, CCR arată că lucrătorii din mediul bugetar nu au dreptul la grevă atunci când vorbim de salarii, sporuri şi alte drepturi reglementate prin lege. CCR îi dă, în fapt, “angajatorului-stat” posibilitatea de a stabili condiţiile în care poate fi organizată o grevă, susţin liderii BNS.
”Absurdul CCR în emiterea motivării continuă fără limite. Potrivit documentului, CCR stabileşte că ‘trebuie să ţină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizaţiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competenţa să acorde drepturi salariale numai în baza şi în temeiul unei manifestări discreţionare de voinţă’. Cu alte cuvinte, lucrătorii şi organizaţiile sindicale nu pot reclama tăierea sporurilor practicată de Guvernul Bolojan pentru că legea este mai presus de toate, iar negocierile dintre reprezentanţii salariaţilor şi angajatorii publici nu valorează absolut nimic”, se mai scrie în punctul de vedere al BNS.
În aceeaşi motivare, conform sindicaliştilor, CCR stabileşte că “atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinţei concordante a celor doi co-contractanţi pentru a se aplica noile prevederi legale”. Practic, consideră BNS, Curtea spune că atunci când statul taie sporurile chiar şi pe perioadă nedeterminată, acestea pot fi eliminate unilateral, fără ca angajatorul să mai stea de vorbă cu angajatul. “Este o interpretare care transformă contractul individual de muncă într-un act fragil, supus oricând voinţei autorităţilor, fără garanţii şi fără drept la negociere cu încălcarea art. 53 din Constituţia României”, susţine BNS.
“Întâmplător sau nu, judecătorii CCR îşi aduc aminte de o speţă pe care au fost sesizaţi în urmă cu cinci ani şi a cărei motivare o scot acum de la naftalină. O acţiune cu premeditare pentru a opri din faşă orice tentativă de demers de neconstituţionalitate pe care vreun salariat sau organizaţie sindicală ar putea să o atace la CCR. Este inacceptabil ca, într-un stat de drept, contractul de muncă al unui lucrător din sectorul public să devină un document care poate fi golit de conţinut de azi pe mâine, prin simpla voinţă a Guvernului sau a CCR-ului. CCR validează un abuz, iar acest lucru va alimenta şi mai mult revolta socială deja existentă. La Congresul BNS din mai 2025, atrăgeam atenţia că ‘S-a creat un ecosistem extrem de periculos în justiţie. Justiţia este în criză şi iată că poate face orice în această ţară”, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, citat în comunicat.
BNS consideră că decizia şi motivarea CCR vin ca o validare constituţională a unei măsuri politice mai mult decât discutabile, în plin val de proteste sociale. BNS o consideră periculoasă nu doar pentru angajaţii bugetari, ci pentru orice salariat din România, pentru că dă mână liberă statului să modifice în mod arbitrar componente ale salariului negociate şi prevăzute contractual; slăbeşte poziţia angajatului în faţa angajatorului public; creează un precedent periculos ce poate fi extins şi în mediul privat prin viitoare interpretări abuzive ale legii.
În context, Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că această decizie va putea deveni subiect de analiză pe masa Curţii Europene de Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
