Atribuirea contractului de 816,6 milioane de euro pentru Sistemul de armament individual (SAI) este puternic contestată de competitori. Aceştia acuză faptul că nu a fost o selecţie corectă, iar situaţia actuală „este ieşită din comun”. Principala obiecţie este legată de faptul că firma câştigătoare nu ar îndeplini criteriile SAFE, fără însă a-i contesta capacităţile tehnice. Reprezentanţii Guvernului au confirmat pentru News.ro că Programul SAI va fi executat de SIG Sauer. Ministerul Afacerilor Interne menţionează clar ca cerinţe pentru contract fabricarea integrală în România a armelor şi muniţiei, iar conform documentelor oficiale, programul va avea drept furnizori Asocierea SSI Legion SRL (subsidiara SIG Sauer SUA) împreună cu CN Romarm SA (fabrica de arme Cugir) şi Uzina mecanică Sadu.
Pe 29 ianuarie 2026, la scurt timp distanţă unul de celălalt, pe adresa electronică a senatorului independent Ionel Carp (ex – SOS, acum afiliat PSD) veneau două emailuri: din partea Ministerului Apărării şi a Cancelariei Primului Ministru.
11 zile mai târziu, pe 9 februarie, mai sosea unul şi din partea Ministerului Economiei.
Deşi proveneau de la instituţii diferite, toate conţineau răspunsuri la aceleaşi întrebări, formulate de senatorul Carp pe 10 decembrie 2025.
Subiectul propus de parlamentar viza “Transparenţa criteriilor de atribuire şi a procedurilor de selecţie în cadrul programului SAFE pentru armament individual”.
Concret, era vorba despre cine va înzestra armata şi forţele de ordine prin Programul SAI (Sistem de Armament Individual) din cadrul pachetului european SAFE (Security Action For Europe). Un program extrem de important care vizează înlocuirea armamentului vechi, de tip sovietic, cu altul de standard NATO, iar bugetul alocat era de 816,6 milioane de euro. Aproximativ 60% din fonduri vor deservi armata, restul structurile Ministerului de Interne.
Întrebările parlamentarului vizau atât criteriile de selecţie, cât şi situaţii concrete:
“Câte oferte complete au fost primite până în prezent pentru componenta de armament individual din Programul SAFE, câte dintre acestea au fost admise în evaluare, câte au fost respinse şi din ce motive şi cum se asigură Guvernul că nicio ofertă eligibilă nu este ignorată sau blocată administrativ fără o justificare scrisă şi verificabilă?”.
Dacă la criteriile de selecţie instituţiile statului au răspuns cu nişte generalităţi prin care au invocat cadrul legal şi cam atât, la punctul destinat numărului de oferte nici măcar acest efort nu l-au depus.
Guvernul s-a mulţumit să spună că a transmis Comisiei Europene planul de investiţii al României pentru industria de apărare, MApN a transmis că “ofertele vor fi înregistrate în baza ofertelor primite după transmiterea cererilor de informaţii corespunzătoare”, iar Ministerul Economiei că “informaţiile solicitate nu se regăsesc în cadrul activităţilor desfăşurate în instituţia noastră”.
De fapt, la sfârşitul lunii ianuarie/ începutul lui februarie 2026, niciuna dintre cele trei instituţii guvernamentale implicate în derularea pachetului european SAFE nu reuşise să comunice “câte oferte complete au primit pentru componenta de armament individual din Programul SAFE şi câte dintre ele erau admise în evaluare”.
“Răspunsurile date au fost aşa, să scape de mine”, spune senatorul Ionel Carp pentru News.ro. “Mă nemulţumesc total, de aceea voi depune săptămâna aceasta alte interpelări pe temă”, continuă parlamentarul.
Situaţia nu era însă deloc necunoscută celor trei instituţii.
Un înalt reprezentant al Guvernului a declarat pentru News.ro că, până pe 20 noiembrie 2025, când a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă 62/2025, care reglementa cadrul SAFE, pentru Programul SAI (Sistem de Armament Individual) erau depuse opt oferte, din partea a şapte competitori.
Ulterior a fost vehiculată însă drept câştigătoare o cu totul altă variantă. Conform unui raport întocmit de Cancelaria Primului Ministru, document consultat de News.ro, este vorba de SIG Sauer, o companie americană a cărei conducere a fost condamnată penal în Germania, unde firma opera o capacitate de producţie, închisă în 2020.
Ulterior, Cancelaria Primului Ministru a confirmat pentru News.ro atribuirea contractului de 816,6 milioane de euro către o asociere condusă de SIG Sauer.
Informaţia că SIG Sauer va câştiga contractul a fost punctul care a stârnit proteste în rândul companiilor iniţial aliniate la start.
Lista ofertanţilor
În toamna lui 2025, reprezentanţii Guvernului României au început să solicite oferte în cadrul Programului SAI (Sistem de Armament Individual).
Echipa era formată din experţi ai Ministerului Apărării şi ai Ministerului Economiei, sub coordonarea Cancelariei Primului Ministru.
- FN Herstal (Belgia) care propunea o achiziţie comună cu Ministerul Apărării din Belgia şi HS Produkt, care propunea un contract alături de Ministerul Apărării din Croaţia;
- Glock GMBH;
- FN Herstal (în varianta unei investiţii individuale în România);
- Steyer Arms;
- Heckler & Koch GMBH;
- Ceska Zbrojovka Colt Group;
- Beretta.
Primele două cazuri propuneau o achiziţie comună cu o altă ţară (Belgia sau Croaţia).
Următoarele şase ofereau achiziţii noi şi un grad mare de localizare (fabricare) pe teritoriul României.
Guvernul cere oferte înainte de a definitiva criteriile de selecţie din SAFE
La sfârşitul lunii octombrie 2025, mai multe firme primeau din partea Cancelariei Primului Ministru o Cerere de Informare (Request for Information – RFI, n.r.).
“Prezenta cerere de informaţii (RFI) este emisă exclusiv în scop informativ şi de planificare. Obiectivul acesteia este de a colecta date de la actorii industriali eligibili stabiliţi în UE, SEE/AELS sau Ucraina, cu privire la capacităţile lor de producţie, tehnologiile utilizate şi potenţialul de participare la proiecte în cadrul Instrumentului financiar SAFE”, se arăta în documentul emis de Secretariatul Tehnic SAFE din Cancelaria Primului Ministru al României.
Respondenţii erau invitaţi să furnizeze informaţii, fără caracter obligatoriu, cu privire la:
“- preţuri orientative sau intervale de costuri estimate, precum şi termene orientative pentru producţie şi livrare;
- nivelul de integrare în lanţul de aprovizionare european în domeniul apărării (nivelul 1, nivelul 2 etc.);
- acorduri de cooperare existente sau planificate cu parteneri din UE/ SEE/ Ucraina. Spaţiul Economic European (SEE) a fost creat în 1994 pentru a extinde dispoziţiile UE referitoare la piaţa sa internă către ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS). Părţile la SEE sunt Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.;
- respectarea normelor de eligibilitate SAFE (stabilirea în UE/ SEE/ Ucraina; necontrolarea de către o ţară terţă etc.)”.
Răspunsul trebuia comunicat până pe 4 noiembrie 2025. Atât data solicitării cât şi cea limită, a răspunsului, erau fixate cu două săptămâni şi jumătate înaintea adoptării OUG 62/ 2025. Abia atunci au fost definitivate criteriile de selecţie în Programul SAFE.
Experienţa Beretta cu Guvernul României
Unul dintre cei vizaţi la sfârşitul lui octombrie 2025 de Cererea de Informare guvernamentală era cel mai vechi producător activ de arme de foc din lume – Beretta.
Înfiinţat în 1526, se mândreşte cu faptul că produsele sale sunt în dotarea forţelor armate din peste 60 de ţări, inclusiv majoritatea membrilor NATO. Poliţia română, de exemplu, foloseşte 25.000 de pistoale Beretta, asamblate la compania de stat Romarm.
Toată producţia, lanţurile de aprovizionare şi autoritatea de proiectare ale Beretta sunt stabilite în cadrul Uniunii Europene.
Pe 2 octombrie 2025, Antonio Biondo, vicepreşedinte Beretta, îi adresa o scrisoare lui Radu Miruţă, la acel moment ministru al Economiei. Propunea să producă o parte semnificativă a componentelor în România, să împărtăşească din procesul tehnologic şi să pregătească forţa de muncă locală.
Nu a primit vreun răspuns.
Pe 23 octombrie 2025, cu o săptămână înaintea solicitării guvernamentale de RFI, directorul general Beretta, Carlo Ferlito, îi transmitea o scrisoare premierului Bolojan. Repeta, în linii mari, solicitarea din scrisoarea transmisă ministrului Economiei.
Directorul general avansa ideea să producă o parte semnificativă în România, să împărtăşească din procesul tehnologic şi să pregătească forţa de muncă locală.
“Dat fiind programul strâns (cu termen limită 31 mai 2026, n.r.) şi importanţa acestui proiect, am aprecia ocazia de a vă întâlni, cât de curând vă permite programul, pentru a discuta cum am putea colabora concret”, mai solicita înaltul reprezentant Beretta.
Pe 30 octombrie, sosea cererea de RFI din partea Cancelariei Guvernului. Nu era vreo favoare: concurenţa o primea în acelaşi timp.
Cât priveşte întâlnirea solicitată de Carlo Ferlito, ea nu s-a materializat.
Liniştea guvernamentală post definitivarea criteriilor de selecţie din Programul SAFE
Dacă, anterior adoptării OUG 62/ 2025, Guvernul a obţinut opt oferte de la şapte potenţiali furnizori, odată cu adoptarea ordonanţei şi definitivarea criteriilor de selecţie în Programul SAFE, s-a lăsat liniştea.
Companiile reclamă că nu li s-au mai cerut şi variantele finale.
“Stimate domnule prim-ministru”, îi scria Carlo Ferlito, directorul general Beretta, lui Ilie Bolojan pe 4 decembrie 2025, “Beretta doreşte să vă informeze oficial cu privire la dificultăţile considerabile întâmpinate în pregătirea pentru participarea la programul SAFE, inclusiv lipsa informaţiilor referitoare la FCOPS (Fişa cu cerinţele operaţionale ale Programului SAFE, n.r.)”.
“Până în prezent nu a avut loc nicio negociere oficială şi nu am primit niciun răspuns. Regretăm faptul că oferta Beretta a fost practic ocolită deşi, în opinia noastră, îndeplineşte toate cerinţele stabilite de statul român şi include cel mai ridicat nivel de transfer tehnologic”, continuă Ferlito în documentul consultat de News.ro.
Solicită re-evaluarea ofertelor de către comisia interministerială şi reaminteşte faptul că Beretta are deja instalate linii de asamblare la Cugir.
Fără vreun rezultat.
Pe 19 martie 2026, reprezentanţii Beretta revin cu solicitarea de a li se permite să facă o nouă ofertă, conform criteriilor definitive de selecţie din Programul SAFE.
Nu au primit din partea Guvernului Cererile de informare actualizate.
Pe 20 aprilie 2026, Beretta cerea din nou “să fie pe deplin inclusă şi evaluată în cadrul Programului SAFE”. Se angaja ca, până în 2030, să producă 100% în România puşca de asalt, pistolul semiautomat şi aruncătorul de grenade.
Zero rezultate.
Reacţiile competitorilor: “Este o situaţie ieşită din comun!”
“Suntem dezamăgiţi pentru că am avut o primă solicitare formală, la sfârşitul lui octombrie (2025, n.r.), am răspuns pe 3 noiembrie iar de atunci nu a mai existat vreo cale de comunicare. Am trimis scrisori oficiale către cei implicaţi, fără vreun răspuns. Este o situaţie ieşită din comun, nu ni s-a mai întâmplat aşa ceva.”, a confirmat pentru News.ro Antonio Biondo, vicepreşedinte Beretta, traseul documentelor cu reprezentanţii guvernului.
“Nu pot sfătui Guvernul cum să-şi organizeze activitatea, singurul lucru pe care-l dorim este să avem şansa de a concura într-un mediu transparent, în aceleaşi condiţii cu orice alt competitor. Din punctul nostru de vedere, asta a lipsit şi sperăm ca, în viitorul apropiat, situaţia să poată fi reglementată, pentru a avea o competiţie liberă”, a adăugat Biondo.
Poziţia companiei sale este similară cu cea a altor competitori, trataţi în mod asemănător.
“Nu suntem deloc apreciativi faţă de modul cum s-a desfăşurat selecţia”, a declarat pentru News.ro Jean-Claude de Thibault, director regional de vânzări în cadrul companiei belgiene de armament FN Herstal.
Acesta spune că au fost, la rândul lor, contactaţi în octombrie 2025 de Comisia SAFE. “De când am transmis oferta şi până în prezent aproape că nu a mai existat comunicare între părţi. Nu suntem mulţumiţi de modul în care s-au desfăşurat lucrurile”, susţine Jean-Claude de Thibault.
“Nu vom lupta împotriva deciziei Guvernului, dar nici nu vom face nicio investiţie pe care doream să o realizăm în România, în cazul în care câştigam. Selectasem deja zece companii (locale, n.r.) în care doream să investim”, mai spune directorul regional de vânzări în cadrul companiei belgiene de armament FN Herstal.
Conform acestuia, urmau să producă în ţara noastră în proporţie de 100% puşti şi pistoale iar în ceea ce priveşte restul armamentului, localizarea ar fi fost de aproximativ 90%.
“Secretul” cunoscut: SIG Sauer, câştigătorul Programului SAI de 816,6 mil euro
SIG SAUER este prezentă în România prin SSI Legion SRL, filială cu sediul la Cugir, înregistrată şi autorizată să opereze ca producător de arme pe teritoriul României. Demersul de a construi o capacitate de producţie europeană ancorată în România a început cu peste doi ani în urmă – înainte ca mecanismul SAFE să devină o prioritate instituţională la nivel european – şi reflectă o decizie strategică pe termen lung, nu un răspuns la conjunctură. Compania continuă discuţiile cu producători locali din industria de apărare în vederea identificării de parteneriate industriale, subcontractare şi co-fabricaţie, relata în 14 mai Profit.ro.
Ron Cohen, directorul general al companiei americane, s-a aflat într-o vizită de trei zile în România, la Bucureşti şi Cugir, în perioada 14-16 aprilie 2026.
“Itinerariul său a inclus Cugir, judeţul Alba, şi Bucureşti, cu obiectivul de a evalua potenţialul parteneriatelor industriale cu producătorii români din domeniul apărării şi de a iniţia o serie de discuţii bilaterale cu părţile interesate relevante din industrie şi din mediul instituţional. Vizita are trei obiective concrete: cartografierea capacităţilor industriale locale compatibile cu portofoliul SIG SAUER, identificarea potenţialilor parteneri de subcontractare şi co-fabricaţie şi evaluarea condiţiilor pentru un angajament industrial pe termen lung în România. Aceasta are loc într-un moment în care Europa accelerează dezvoltarea capacităţii suverane de producţie în domeniul apărării. România s-a angajat să aloce 2,5% din PIB apărării, unul dintre cele mai ridicate procente din NATO, şi să se poziţioneze ca lider industrial în baza industrială de apărare”, transmitea compania.
“România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici – pas cu pas, alături de parteneri locali reali – este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung. Această vizită face parte din fundamentul pe care îl punem pentru construcţia unui proiect de dezvoltare esenţial, atât pentru România, cât şi pentru SIG SAUER”, a adăugat Paul J. Strebel, director de afaceri internaţionale la SIG SAUER, care l-a însoţit pe CEO-ul Ron Cohen pe parcursul vizitei.
Intenţia SIG Sauer de a accesa fondurile din Sistemul de armament individual (SAI) era însă puternic contestată de competitori.
“Autorităţile române şi Comisia Europeană trebuie să evalueze cu atenţie dacă o astfel de propunere satisface cu adevărat obiectivele strategice şi juridice ale Regulamentului SAFE. Apar mai multe preocupări structurale”, atrăgeau atenţia reprezentanţii Beretta, într-un comunicat de presă din 28 aprilie 2026.
Conform italienilor, Regulamentul SAFE impune ca antreprenorii principali să fie stabiliţi în UE, SEE-AELS sau Ucraina, cu managementul executiv situat în aceste teritorii, şi să nu fie sub controlul unor ţări terţe, decât în condiţii stricte care includ monitorizarea investiţiilor străine directe şi garanţii de securitate obligatorii. SIG Sauer nu ar fi îndeplinit aceste criterii.
– Regulamentul SAFE limitează costurile componentelor non-UE la 35%. Infrastructura de producţie de bază, lanţurile de aprovizionare, proprietatea intelectuală şi autoritatea de proiectare ale SIG Sauer se află în Statele Unite, argumentează ei.
– Categoria 2 SAFE impune ca antreprenorii să aibă capacitatea de a modifica echipamentele fără restricţii impuse de entităţi non-UE. Pentru sistemele a căror autoritate de proiectare şi licenţiere la export rămâne supusă regulamentului american privind traficul internaţional cu arme (ITAR), această condiţie nu poate fi îndeplinită fără o restructurare fundamentală a aranjamentelor de proprietate intelectuală, aranjamente care nu au fost asumate public, susţin cei de la Beretta.
“Beretta nu contestă capacităţile tehnice ale SIG Sauer. Cu toate acestea, compania consideră că autorităţile române şi Comisia Europeană trebuie să evalueze cu atenţie dacă o astfel de propunere satisface cu adevărat obiectivele strategice şi juridice ale Regulamentului SAFE”, mai afirma compania.
Ce informaţii se regăsesc pe site-ul MAI referitor la cerinţele pentru partenerii în acest contract şi care sunt cerinţele SAFE
Pe site-ul MAI, la capitolul “CERINŢE DE COOPERARE” se regăsesc următoarele condiţii: fabricarea integrală în România a armelor şi muniţiei, transfer de tehnologii de producţie şi asamblare către operatori economici autohtoni, minim 60 de locuri de muncă noi create (nivel de calificare 3-4), susţinerea formelor de învăţământ dual (min.20 locuri).
Conform site-ului oficial dedicat instrumentului SAFE, SAFE 1 include: muniţie şi rachete, sisteme de artilerie, inclusiv capabilităţi de lovire de precizie în adâncime, capabilităţi de luptă terestră şi sisteme de sprijin ale acestora, inclusiv echipamente pentru soldaţi şi armament pentru infanterie, drone mici şi sisteme antidrone conexe, protecţia infrastructurii critice, capabilităţi cibernetice, mobilitatea militară, inclusiv contramobilitatea. În această categorie se încadrează şi armamentul individual tip NATO şi muniţie, vizate de contractul cu SIG Sauer.
SAFE 2 invocat de Beretta se referă la sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, capabilităţi maritime de suprafaţă şi subacvatice, drone, altele decât dronele mici şi sistemele antidrone conexe, factori de sprijin strategici care includ, printre altele, transportul aerian strategic, alimentarea în aer şi sistemele C4 ISTAR, precum şi activele şi serviciile spaţiale, protecţia activelor spaţiale, inteligenţa artificială şi războiul electronic.
Potrivit aceleiaşi surse, “pentru toate categoriile, contractele de achiziţii publice trebuie să garanteze nedepăşirea limitei de 35% a costurilor componentelor care provin din afara UE, a Ucrainei sau a ţărilor care fac parte din Spaţiul Economic European (SEE) şi din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS): Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia”.
În cazul SAFE 2, proiectele “trebuie să îndeplinească condiţii de eligibilitate mai stricte, inclusiv deţinerea de către contractanţi a capacităţii de a modifica echipamentele în caz de nevoie, fără restricţii din partea ţărilor din afara UE”.
Protestele italienilor nu au avut ecou.
Conform unui document emis de Cancelaria primului ministru, consultat de News.ro, programul Armament tip NATO şi muniţie în valoare de 816,6 milioane de euro va avea drept furnizori Asocierea SSI Legion SRL (subsidiara SIG Sauer SUA) împreună cu CN Romarm SA (fabrica de arme Cugir) şi Uzina mecanică Sadu.
“România nu este o piaţă de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici – pas cu pas, alături de parteneri locali şi lideri din industrie – este o capacitate de producţie şi transfer tehnologic cu relevanţă regională pe termen lung”, declara pe 14 mai Paul J. Strebel, director de Afaceri Internaţionale al SIG Sauer.
Probleme cu Consiliul Concurenţei şi amendă anulată
Pe 29 noiembrie 2013, Consiliul Concurenţei din România emitea Decizia 44 în care acuza Sig Sauer GmbH, alături de alte Transcarpat Sportours International România, San Swiss Arms Elveţia şi Brugger & Thomet Elveţia de trucarea unor licitaţii organizate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN).
Cele patru companii erau sancţionate cu o amendă totală de 2,8 milioane euro, J.P. Sauer & Sohn GmbH din Germania primind-o pe cea mai mare, de 7.063.650 lei (1.590.912 euro).
În 2016. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în parte acţiunea formulată de J.P. Sauer & Sohn GmbH şi a anulat amenda aplicată de autoritatea de concurenţă.
Lămuririle guvernamentale se lasă aşteptate
Pe 28 aprilie 2026, Radu Miruţă organiza o conferinţă de presă, în calitate de ministru al Apărării. Tema discuţiei: stadiul programului SAFE.
Întrebat dacă o companie americană va parafa contractul de la MAI (Sistemul de armament individual, n.r.), a evitat să răspundă.
“Având în vedere că cei de la Ministerul de Interne au fost în discuţii mai avansate cu producătorii armei de asalt, au preluat, ca autoritate contractantă, întreg pachetul. Despre contractul care va fi gestionat de MAI permiteţi-mi să vă rog să adresaţi aceste întrebări colegilor de la MAI”, a spus ministrul. O componentă importantă a contractului la care face referire vizează însă direct dotarea armatei. “Soldaţii vor primi o armă de asalt care îndeplineşte un anumit nivel de performanţă tehnică”, a răspuns evaziv Miruţă. A refuzat să spună măcar ţara de provenienţă motivând că proiectul nu trecuse încă prin Parlament şi s-ar antepronunţa.
Cât priveşte modul în care au fost stabiliţi furnizorii, a explicat că s-a respectat hotărârea CSAT, “rădăcina interacţiunii Grupului de lucru al Cancelariei Primului Ministru. Responsabilitatea Ministerului Apărării a fost cu transmiterea caracteristicilor tehnice către Grupul de lucru de la Cancelarie”.
“Teza potrivit căreia contractul ar fi pregătit pentru o anumită persoană, ori pentru o anumită companie este în totalitate falsă şi nu se susţine pe nicio dovadă”, reacţiona Ministerul Afacerilor Interne în data de 7 mai 2026, prin intermediul unui comunicat de presă.
“Ministerul Afacerilor Interne a preluat recent de la Ministerul Apărării Naţionale coordonarea eforturilor forţelor Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională pentru implementarea proiectului de înzestrare cu armament şi muniţie de infanterie (inclusiv pistolul de calibru 9 mm şi arma de asalt de calibru 5,56), prevăzut în Planul Naţional de Investiţii al României aprobat de către Comisia Europeană”, se mai arăta în comunicat. În rest, nimic concret, doar că e o comisie care lucrează.
Nici Ministerul Apărării Naţionale, nici cel al Internelor nu au spus care e data când Programul SAI a fost preluat şi nici în baza cărui mandat “cei de la Ministerul de Interne au fost în discuţii mai avansate cu producătorii armei de asalt”.
Pentru că nu exista o informaţie asumată public, News.ro a cerut reprezentanţilor MApN, MAI şi Cancelariei Guvernului să confirme sau să infirme faptul că programul Armament tip NATO şi muniţie în valoare de 816,6 milioane de euro va avea drept furnizori Asocierea SSI Legion SRL (subsidiara SIG Sauer SUA) împreună cu CN Romarm SA (fabrica de arme Cugir) şi Uzina mecanică Sadu.
“Conform deciziei grupului de lucru de la cancelaria primului ministru, MAI este autoritate contractantă pentru întreg acest program, nu MApN”, a transmis marţi Radu Miruţă, ministrul MApN, către News.ro. Întrebat dacă MApN nu cunoaşte la acest moment cine va fi furnizor în programul Armament tip NATO şi muniţie, dat fiind că este beneficiar şi partener în grupul de lucru, Miruţă nu a mai răspuns.
“Departamentul de comunicare vă va trimite informaţiile solicitate, sunt din şedinţă în şedinţă”, s-a scuzat Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne.
“Ministerul Afacerilor Interne derulează o procedură de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, conform OUG nr. 114/2011, pentru achiziţia de sisteme de armament individual tip NATO şi muniţie, în valoare estimată de 816,57 milioane de Euro în cadrul Programului SAFE, conform OUG nr. 62/2025 şi HCSAT nr. 77/2026”, a transmis Departamentul de comunicare al MAI, evitând să confirme ori să infirme atribuirea către SIG Sauer.
“Conform aprobării CSAT şi a Parlamentului, da, acest contract va avea ca furnizori Asocierea SSI Legion SRL (subsidiara SIG Sauer SUA) împreună cu CN Romarm SA (fabrica de arme Cugir) şi Uzina mecanică Sadu”, a confirmat pentru News.ro Mihai Jurca, şeful Cancelariei Primului Ministru, coordonatorul Programului SAFE.
Poziţia MAI referitoare la Sistemul de armament individual (SAI)
Timpul lămuririlor devine tot mai scurt, în contextul în care contractele ar trebui semnate până pe 31 mai 2026.
Dată la care se va împlini fix un an şi zece zile de când, din poziţia de premier interimar, Cătălin Predoiu primea la Palatul Victoria doi oficiali de top ai Sig Sauer.
“Dorim să creştem prezenţa economică americană în economia românească, prin investiţii directe şi proiecte de modernizare şi tehnologizare. Dacă ele vizează şi domeniul industriei de apărare, cu atât mai bine, având în vedere contextul securitar regional şi global”, spunea atunci Cătălin Predoiu, premier interimar de abia două săptămâni, după demisia lui Marcel Ciolacu.
