Aliyev i-a surprins pe analiștii regionali aruncând aparent o grenadă diplomatică în procesul de pace armeano-azerbaidjan în timpul unui interviu de la începutul lunii ianuarie cu jurnaliştii azeri. El s-a referit în mod repetat la Armenia ca fiind „fascistă” și a readus problema a ceea ce este cunoscut sub numele de coridorul Zangezur în fruntea agendei de negocieri. În lunile anterioare comentariilor lui Aliyev, ambele părți au trimis semnale că un acord de pace părea aproape.
Oficialii armeni și azeri au anunțat în august anul trecut că au renunțat la problema Zangezur, spunând că cele două țări vor finaliza mai întâi un acord de pace, apoi vor reveni la problema coridorului. Din punctul de vedere al Armeniei, problema era problematică din două motive; unul, oficialii din Erevan nu au vrut să predea suveranitatea asupra rutei terestre care leagă două teritorii azere; și în al doilea rând, Armenia nu a permis Rusiei să acționeze ca un garant al stabilității de-a lungul coridorului.
Relația Erevanului cu Moscova s-a înrăutățit de când Azerbaidjanul a provocat o înfrângere decisivă a Armeniei în cel de-al Doilea Război din Karabakh, care s-a încheiat la sfârșitul anului 2023: mulți armeni cred că Rusia și-a trădat țara neîndeplinind obligațiile tratatelor de a apăra suveranitatea armeană. Un acord din 2020 a consacrat un rol rus de menținere a păcii asupra coridorului Zangezur, dar decizia bilaterală din august de a amâna problema a înghețat efectiv Moscova din orice prezență viitoare.
Oficialii ruși s-au plâns la început cu amărăciune de mișcarea armeano-azerbaidjană de a amâna Zangezur, dar în cele din urmă s-au retras după ce Iranul a susținut cu forță eliminarea chestiunii coridorului.
În ultimele luni, pe măsură ce relațiile armeano-ruse au continuat să scadă, interesul guvernului armean de a reduce prezența rusă în țară a căpătat o importanță sporită . Așadar, o cheie pentru Armenia este că renașterea de către Aliyev a chestiunii Zangezur nu implică că Baku dorește soldați ruși de menținere a păcii de-a lungul rutei, a declarat analistul independent Shujaat Ahmadzade pentru Eurasianet.
„Cred că Azerbaidjanul este la fel de nemulțumit de [ideea] controlului rusesc [al coridorului Zangezur]”, a spus Ahmadzade, expert în afacerile Caucazului de Sud, adăugând că Baku se mulțumește să părăsească Armenia pentru a acționa ca punct principal de rezistență, deoarece problema este „mai mult o dispută armeano-ruse”.
Interviul lui Aliyev de la începutul lunii ianuarie a servit drept reamintire Armeniei că, deși Zangezur ar fi fost amânat, Baku nu va fi uitat. În același timp, Ahmadzade a indicat că există potențial o anumită flexibilitate în abordarea lui Baku cu privire la această problemă. Zangezur, în opinia lui Baku, este legat de problema mai largă a extinderii rețelelor comerciale regionale, a adăugat el. În ultimul an, Azerbaidjanul a urmărit în mod activ proiecte cu alte state vecine pentru a stimula comerțul Est-Vest prin ruta Coridorul Mijlociu, inclusiv refacerea unei căi ferate cu Georgia și un plan ambițios cu Kazahstan și Uzbekistan de export de energie electrică .
„Există trei căi [în dialogul bilateral] – un acord de pace, granițe și conectivitate – în care ambele țări au dispute, dar conectivitatea este singurul spațiu în care negocierile bilaterale armeno-azerbaidjane nu au început”, a menționat Ahmadzade. „Cred că în acest moment părțile încearcă să-și recalibreze mizele în această chestiune”.
Ahmadzade crede că Azerbaidjanul vrea să exploreze deblocarea tuturor rutelor bilaterale de conectivitate. Cât despre Zangezur, Azerbaidjanul nu insistă neapărat ca Armenia să sacrifice suveranitatea totală asupra coridorului; Concluzia lui Baku este că dorește ca vehiculele azere care călătoresc pe coridorul dintre continent și Nakhcivan să se deplaseze liber, fără nicio inspecție. „Cred că aici rezistă Armenia”, a spus el.
