Pe 18 aprilie, A.N.C.O.M. publica cu fast un comunicat de presă în care anunța că, în urma unei sesizări primite din partea candidatului Nicușor Dan, care se plângea că este ținta unor ferme de boți pe rețelele de socializare, a întreprins măsuri concrete, contactând platformele online vizate pentru clarificări și notificând inclusiv Comisia Europeană în legătură cu situația semnalată: „comportamente neautentice”, „conturi false” și „atacuri cibernetice” care ar fi afectat activitatea oficială online a candidatului.
Însă, în aceeași zi, un demers similar a fost făcut de George Simion, candidatul AUR, care a depus o plângere oficială la A.N.C.O.M., reclamând existența a 25 de conturi false care îl denigrau în favoarea lui Victor Ponta și Nicușor Dan. Ce a primit în schimb? Un răspuns sec: „Nu suntem competenți, adresați-vă Biroului Electoral Central și Facebook.”
Această diferență de tratament ridică întrebări firești: De ce ANCOM a acționat prompt în cazul lui Nicușor Dan, dar a declinat competența în cazul lui George Simion? Și, mai grav, de ce ANCOM nu a activat mecanismele de investigare prevăzute chiar în Regulamentul (UE) 2022/2065 (DSA)?
Potrivit art. 51 din DSA, ANCOM, în calitatea sa de coordonator național al serviciilor digitale, are nu doar dreptul, ci obligația de a declanșa investigații privind conduita platformelor online și de a verifica dacă respectivele conturi false sunt parte a unor rețele coordonate – cunoscute ca „ferme de boți”. Astfel de investigații presupun colaborarea cu platformele, solicitarea de informații tehnice (IP-uri, adrese de e-mail) și, dacă se impune, sesizarea Comisiei Europene.
În contextul în care BEC a emis peste 650 de decizii de eliminare de conținut ilegal de pe Facebook și TikTok, multe vizând conturi care promovează activ candidatura lui Nicușor Dan, rămâne nelămurit de ce ANCOM aplică legea selectiv, doar în cazuri care par favorabile unui anumit candidat.
În realitate, atât persoanele fizice cât și BEC pot doar să semnaleze conținutul neautentic, să dispună eliminarea acestuia și să solicite verificări. Însă investigația propriu-zisă, capabilă să stabilească dacă există o rețea de boți sau un mecanism de influențare masivă a opiniei publice, este strict atributul ANCOM, conform regulamentului european. Doar ANCOM, instituție condusă de fostul lider PSD Valeriu Zgonea, poate cere platformelor dovezi tehnice și poate activa, la nevoie, mecanismele europene de intervenție.
Cazul George Simion devine astfel testul transparenței și imparțialității instituționale. În lipsa unei reacții similare celei din cazul Nicușor Dan, se conturează un scenariu periculos: acela al unei autorități publice care aplică dublul standard și devine instrument politic într-o campanie care ar trebui să fie echitabilă și democratică.
