Mai mult de jumătate (51%) dintre români consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, potrivit unui sondaj INSCOP dat publicității miercuri.
Conform studiului, realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, 51,9% dintre români consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor, 16,6% Ministerului Educației, 14,2% profesorilor și conducerii școlilor, 7,9% Poliției, iar 6,9% elevilor înșiși. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,6%.
‘Sunt de părere că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine părinților și familiilor elevilor într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul eșantionului: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare. Consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli revine Ministerului Educației într-o proporție mult mai mare decât media: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, angajații din sectorul public’, se precizează într-un comunicat postat pe site-ul informat.ro
Mai mult de o treime (37,3%) dintre participanții la sondaj consideră că cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli este implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor, 21,5% optează pentru aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență, 19% pentru introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli, 12,8% pentru organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament, iar 7,2% pentru creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari.
‘Consideră că implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este cea mai bună soluție într-o proporție semnificativ mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul privat, cred, într-un procent semnificativ peste media eșantionului, că aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență este cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli’, transmite sursa citată.
Sunt de părere că cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli este introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli, într-o proporție mult mai ridicată decât în restul populației: votanții PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Votanții PNL și tinerii sub 30 de ani optează într-un procent cu mult peste media eșantionului pentru organizarea unor programe de prevenire a violenței și de educație pentru comportament ca cea mai bună soluție pentru reducerea violenței în școli, transmite sursa citată.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a remarcat că familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenței, dar o parte importantă a populației preferă soluții bazate pe sancțiuni și controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice și al programelor educative.
‘Diferențele dintre categoriile sociale și generații arată că persoanele mai în vârstă și cele cu educație superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generațiile active și persoanele cu educație redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituțiilor. Aceste diferențe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluțiilor precum există asupra gravității problemei, iar reducerea violenței în școli necesită atât implicarea părinților, cât și măsuri instituționale credibile’, a explicat el.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI). Volumul eșantionului simplu, aleator a fost de 1.197 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8%, la un grad de încredere de 95%.
