Peste două treimi dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedinte al R. Moldova, rezultă dintr-un sondaj INSCOP Research, care mai indică şi că peste 50% cred că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură sau în destul de mare măsură la apropierea dintre România şi R. Moldova.
Activitatea Maiei Sandu
68,8% dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedinte al Republicii Moldova (28.9% dintre respondenţi au o părere foarte bună, iar 39.9% au o părere oarecum bună). 8.1% au o părere oarecum proastă, iar 11.5% foarte proastă. 11.7% nu ştiu sau nu răspund.
Votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mic au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent mai ridicat decât media.
Au o părere proastă despre activitatea preşedintei Republicii Moldova într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii AUR, persoanele cu educaţie primară.
Relaţia Maiei Sandu cu România vs. Rusia
71.3% dintre participanţii la sondaj spun că afirmaţia “Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia” corespunde cel mai bine opiniei lor, în timp ce 14.3% aleg afirmaţia “Maia Sandu este mai apropiată de Rusia decât de România”. 14.3% nu ştiu sau nu răspund.
Consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia într-un procent mai ridicat decât media: votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mic.
Votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi cei cu educaţie primară cred cel mai mult că Maia Sandu este mai apropiată de Rusia decât de România.
Contribuţia Maiei Sandu la apropierea dintre România şi Republica Moldova
57,5% dintre români cred că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură sau în destul de mare măsură la apropierea relaţiei dintre România şi Republica Moldova (21% dintre participanţii la sondaj consideră că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură, iar 36.5% în destul de mare măsură). 15.1% apreciază că Maia Sandu contribuie la apropierea dintre cele două ţări în destul de mică măsură, iar 18.2% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.1%.
Sunt de părere că Maia Sandu contribuie în mare măsură la apropierea dintre România şi Republica Moldova într-un procent mai ridicat decât media: votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare.
Votanţii AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani şi cei cu educaţie primară cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că Maia Sandu contribuie în mică măsură/deloc la apropierea dintre cele două ţări vecine.
“Datele indică faptul că Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcţia pro-europeană şi cu apropierea de Bucureşti. Percepţia foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România şi nu de Rusia arată că imaginea preşedintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorităţi solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influenţa rusă şi de ancorare definitivă în spaţiul european şi occidental. Diferenţele dintre electoratele politice şi categoriile sociale arată însă că percepţia asupra Maiei Sandu este, parţial, şi un indicator al polarizării interne din România. Segmentele mai pro-europene şi urbane o susţin covârşitor, în timp ce electoratul AUR este semnificativ mai rezervat pe fondul naraţiunilor ostile promovate de liderii formaţiunii. Astfel, evaluarea Maiei Sandu funcţionează ca un turnesol al modului în care diverse segmente din societatea românească se raportează la Occident, Rusia şi direcţia strategică a regiunii”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Datele cercetării “Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
