România nu poate să aibă o educație de calitate fără un mediu educațional sigur, fără protecția copiilor, precum și a profesorilor, a declarat, luni, ministrul Educației, Sorin Costreie, la conferința de încheiere a proiectului ‘Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită’, desfășurată la Palatul Victoria.
Proiectul a fost realizat de Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, UNICEF România, Secretariatul General al Guvernului, alături de parteneri din Polonia și de la Comisia Europeană.
‘Vreau să salut acest proiect finanțat de Comisia Europeană, dar care stă sub auspiciile UNICEF și care este făcut în colaborare cu colegii noștri din Polonia. Și, dacă tot am ajuns la Polonia, transmit și eu toată susținerea și înțelegerea noastră pentru evenimentele tragice de acum câteva zile și dau semnalul că noi, teoretic, vorbim de violență școlară, dar vedem din ce în ce mai des că această violență școlară se transpune în violență stradală. Uitați-vă ce se întâmplă și în Franța la un nivel macro, în Grecia, uitați-vă ce s-a întâmplat în Serbia și mai nou, ieri, am văzut revendicările chiar și în Texas, deci au trecut oceanul, privesc tot educația și cu o componentă de siguranță la școală, care este crucială. Nu putem să avem educație de calitate fără un mediu educațional sigur și fără protecția atât a copiilor care participă, cât și a profesorilor’, a transmis Costreie.
Potrivit acestuia, educația este un concept mai larg, integrat, care asigură fundamentul și orientarea tinerilor în societate.
‘Nu vorbim de educație formală, în special de învățământ, vorbim de educație. Și de asta vreau să-l salut și pe colegul meu Florin Manole, cu care o să avem multe de făcut și vom face, pentru că am discutat și de burse sociale și alte planuri, pentru că aceste măsuri sunt integrate, nu privesc doar educația ca sistem, privesc educația ca concept larg și asta o fac și părinții și copiii și, da, și politicienii care sunt modele și multe alte lucruri constituie fundamentul acestei educații. Deci, violența școlară nu e o problemă doar a școlii’, a subliniat ministrul.
El a menționat că există politici publice transpuse în legislație, dar fenomenul violenței în școli persistă.
‘Noi am făcut tot ce putem, avem proiecte, am aprobat Planul național de combatere a violenței școlare, avem proceduri de management și mecanismul de semnalare anonimă. Stăm bine, dar cum stăm cu violența? Stăm prost. De ce? Pentru că, dincolo de documente, proiecte și alte lucruri de tipul acesta, eu cred că trebuie schimbată mentalitatea. Cred cu tărie că profesorul trebuie să-și asume și un rol social și să se uite la copil. Multe din aceste forme sociale, care, da, se manifestă și în școală, pornesc de la faptul că copiii noștri nu sunt văzuți, nu sunt auziți, nu sunt înțeleși, nu sunt ascultați, iar prin ascultare nu înseamnă să-i scoți la tablă și să-i întrebi despre informația care li s-a turnat. Înseamnă să-l vezi în tot ce înseamnă fiecare copil, în acest tot care-l constituie mintea și sufletul uman’, a explicat Sorin Costreie.
Ministrul a mai evidențiat importanța consilierii școlare. ‘E nevoie de consiliere școlară și vreau să dau un semnal, pentru că ce s-a întâmplat în Parlament nu e ok. Deci, am avut o lege care a picat prin care se scotea acordul parental pentru ca copiii să se ducă la consilier. În unele cazuri, scuzați-mă, dar chiar părinții sunt problema, deci cum se poate rezolva această buclă și această lipsă de încredere, pentru că consilierul școlar este văzut în școlile și liceele noastre cam la fel cum este văzut psihologul sau psihiatrul în societatea noastră. Adică, dacă te duci acolo, deja ai o mică etichetă, o anatemă pusă pe tine că, vezi Doamne, ai niște probleme. Și aici este de lucrat la nivelul mentalității, dar, pentru asta, trebuie să ne ajute și politicul. Adică, eu sper că, până la urmă, această lege va fi îndreptată, iar copiii noștri se pot duce la consilierii școlari fără acordul parental, vorbesc, bineînțeles, de la vârsta de 14, 16 ani, nici nu contează, dar nu de la 18 ani, când, deja, suntem în altă situație’, a transmis ministrul.
El a atras atenția și asupra modului cum sunt prezentate opiniei publice cazurile de violență în școli, menționând că ‘rostogolirea obsesivă a unor imagini’ nu face decât să creeze premisele pentru și mai multe astfel de cazuri.
Citeşte şi:
Manole: România cheltuie foarte puțin pentru asistența socială; implementarea oricărui proiect, bazată pe buget
Niculescu: România a făcut progrese în domeniul protecției copilului, dar nu întotdeauna sistemul funcționează cum ar trebui
