Expunerea de motive atașată proiectului de lege detaliază problemele apărute în procesul electoral din 2024, care au culminat cu două decizii ale CCR ce au generat reacții puternice în societate. Prima hotărâre, din 5 octombrie 2024, a vizat excluderea candidaturii Dianei Șoșoacă pe motivul promovării unui „discurs antidemocratic și antisemit”. Potrivit inițiatorilor proiectului de lege, decizia Curții a fost luată fără a oferi posibilitatea candidatei de a se apăra, ceea ce ar încălca principiile fundamentale ale unui proces electoral democratic.
A doua decizie importantă a fost Hotărârea nr. 32/06.12.2024 a CCR, prin care întregul proces electoral prezidențial a fost anulat, după ce Curtea constatase nereguli majore în desfășurarea alegerilor. Acest moment a dus la proteste și la sesizarea mai multor instituții internaționale, inclusiv Comisia de la Veneția, care a elaborat un raport privind standardele juridice necesare pentru anularea unor alegeri democratice.
Proiectul de lege înregistrat în Parlament introduce mai multe schimbări menite să prevină situații similare în viitor. Printre cele mai importante prevederi se numără restrângerea competențelor Curții Constituționale, clarificarea criteriilor de excludere a unui candidat, reguli pentru campania electorală online, reglementarea anulării alegerilor, transparență și echitate în spațiul digital.
Principalele modificări:
- Inițiatorii propun eliminarea competenței CCR de a decide asupra înregistrării sau excluderii unui candidat din alegeri. În schimb, această atribuție ar reveni instanțelor de contencios administrativ, cu posibilitatea contestării deciziilor la Înalta Curte de Casație și Justiție.
- Potrivit noii forme a legii, un candidat poate fi exclus doar dacă a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, iar pedeapsa nu a fost amnistiată sau reabilitată.
- Proiectul introduce sancțiuni pentru utilizarea rețelelor sociale și a tehnologiilor de inteligență artificială în scopul defăimării contracandidaților sau răspândirii dezinformării.
- Competența de a invalida alegerile ar urma să revină Autorității Electorale Permanente (AEP), nu Curții Constituționale. Anularea ar putea avea loc doar în cazurile în care se dovedește existența unor fraude electorale care au influențat rezultatul final. Deciziile AEP ar putea fi contestate în instanțele de contencios administrativ.
- Se propune impunerea unor reguli mai stricte pentru platformele online, astfel încât publicitatea politică să fie transparentă și să se prevină influențarea alegerilor prin surse externe.
Inițiatorii susțin că aceste modificări sunt necesare pentru a alinia legislația electorală românească la standardele internaționale și pentru a preveni ingerințele instituționale care ar putea afecta procesul democratic. Expunerea de motive subliniază că raportul Comisiei de la Veneția a indicat necesitatea unor reforme clare în acest domeniu.
Deși propunerea legislativă nu generează un impact bugetar direct, ea ar putea avea efecte semnificative asupra modului în care sunt organizate alegerile prezidențiale în viitor.
Propunere legislativă SOS -… by florinpuscas
Expunere de motive propuner… by florinpuscas
