S&P Global avertizează România că poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungeşte. Este prima dintre cele trei mari agenţii de rating care transmite acum, oficial, un mesaj după demiterea guvernului prin moţiune de cenzură în Parlament.
Avertismentul este transmis oficial de către agenţia de rating, printr-un raport neprogramat. La acest moment, a fost confirmat actualul rating, la “BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, iar perspectiva rămâne negativă.
”Dizolvarea coaliţiei formate din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României — deficitul de cont curent şi deficitul fiscal — pe măsură ce se apropie alegerile din 2028.. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni. Performanţele fiscale mai puternice de până acum în acest an, determinate de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 şi de viitoarele plăţi considerabile ale fondurilor UE, ar trebui să ancoreze condiţiile de finanţare externă ale României, în condiţiile în care deficitul de cont curent se restrânge treptat de la un procent estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Am confirmat ratingurile noastre de credit suveran pe termen lung şi scurt pe termen lung pe tema României. Perspectiva rămâne negativă. Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României şi de restrângerea deficitelor sale externe vor rămâne ridicate în următoarele 6 până la 12 luni. Perspectivele reflectă, de asemenea, susceptibilitatea României de a schimba încrederea investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanţare externă şi deţinerilor nerezidente ridicate ale datoriei guvernamentale”, a transmis agenţia, conform Profit.ro.
S&P avertizează că ratingul României ar putea fi redus dacă instabilitatea politică se prelungeşte.
”Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, avertizează agenţia de rating.
De asemenea, anunţă că ar putea lua în considerare şi o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică, de exemplu printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieţei energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu, care ar afecta aşteptările privind inflaţia pe termen mediu în România şi, în acelaşi timp, ar slăbi semnificativ creşterea economică, poziţia balanţei de plăţi şi rezultatele fiscale ale ţării.
Perspectivele ar putea fi revizuite la stabile dacă deficitele externe şi fiscale ale României s-ar restrânge substanţial, susţinute de o revenire a creşterii economice.
Aşteptările agenţiei sunt ca un consens fiscal larg între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare considerabilă în acest an şi în anul următor, inclusiv aprobarea unui buget credibil din 2027, în ciuda dizolvării coaliţiei de guvernare la 11 luni după ce s-a format.
”De asemenea, ne aşteptăm ca România să obţină majoritatea facilităţilor de finanţare disponibile ale UE în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul său), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României”, notează agenţia, apreciind ca riscuri provocările economice şi politice ce ar putea submina planul de ajustare fiscală pe termen mediu al Românie.
S&P remarcă faptul că actuala criză politică internă vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustările fiscale suplimentare cu limitarea efectelor şocului global al preţurilor la energie.
”În special, guvernul trebuie să continue să pună în aplicare o agendă de consolidare pentru a rămâne pe drumul cel bun pentru a-şi îndeplini cerinţele privind procedura de deficit excesiv din partea UE; să pună în aplicare o serie de reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri ale UE, inclusiv din cadrul mecanismului de redresare şi resălbăticire (RRF), a Acţiunii de securitate pentru Europa (SAFE) şi a Fondului de coeziune; şi să facă faţă efectelor stagflaţiei determinate de conflictul din Orientul Mijlociu”, indică agenţia de rating.
Scenariile la care se aşteaptă sunt: coaliţia anterioară revine şi este de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat; formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul partidelor non-coaliţii din cadrul parlamentului. Varianta alegerilor anticipate sunt considerate puâin probabile, argumentele fiind că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa post-comunistă, mediul politic actual oferă, de asemenea, puţine stimulente pentru alegeri anticipate şi că inclusiv preşedintele Nicuşor Dan s-a pronunţat public împotriva unei asemenea opţiuni.
