Medicii Daniel Coriu, Horia Bumbea și Mihnea Zdrenghea atrag atenția asupra lipsei datelor naționale privind pacienții cu boli hematologice și propun trasee rapide de diagnostic, registre funcționale și monitorizarea continuă a îngrijirii.
România înregistrează anual aproximativ 4.624 de cazuri noi pentru patru categorii importante de cancere de sânge, însă nu dispune de date naționale complete privind numărul persoanelor care trăiesc cu aceste afecțiuni, timpul necesar stabilirii diagnosticului și rezultatele îngrijirii medicale.
Cei trei specialiști propun pași clari pentru ca fiecare pacient să fie văzut, diagnosticat la timp și urmărit pe toată durata bolii.
Ei au participat marți la o conferință organizată de Swixx BioPharma Romania, împreună cu BeOne Medicines și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, sub mesajul ‘De la conștientizare la impact măsurabil’. Cu această ocazie, BeOne Care Foundation a acordat FABC ‘2026 Access to Cancer Care Grant’, în valoare de 50.000 USD, pentru două proiecte menite să îmbunătățească diagnosticul și managementul pacienților cu boli hematologice.
Medicul Daniel Coriu a arătat că soluțiile pentru un diagnostic la timp țin, în primul rând, de coordonare: trasee rapide, cu consult hematologic în cel mult 14 zile pentru suspiciunile neurgente, un protocol clar pentru analizele modificate, navigarea pacientului, informare și registre funcționale, cu o acoperire-țintă de 95% din cazuri.
‘Avem cadrul legal și avem specialiștii, dar fără registre funcționale nu avem timpi de diagnostic măsurați și nu putem evalua programele. Orice politică viitoare este condusă cu bandaj pe ochi’, a declarat Coriu.
La rândul său, medicul Horia Bumbea a vorbit despre leucemia limfocitară cronică (LLC), o boală cu care pacienții trăiesc ani de zile. Potrivit reperelor internaționale (JAMA, 2023), 70-80% dintre pacienți nu au simptome la diagnostic, iar aproximativ o treime nu vor avea niciodată nevoie de tratament.
‘Îngrijirea pacientului cu LLC continuă și în anii fără tratament. Ce măsurăm putem gestiona: indicatorii de urmărire ne pot arăta ce primește pacientul și unde putem întări continuitatea îngrijirii’, a explicat Bumbea.
El a propus o raportare specifică pentru LLC, coordonată de INSP și Ministerul Sănătății, un pilot de îngrijire integrată în două-trei județe, precum și comunicare structurată la diagnostic, informații scrise pentru pacienți și acces la sprijin psihologic.
La rândul său, medicul Mihnea Zdrenghea a precizat că, în acest moment, nu există estimări românești naționale specifice LLC, iar în 2020 o inițiativă de registru a avut software, dar nu și personal dedicat finanțat. El propus un proiect-pilot în 3-5 centre, interoperabil cu Registrul Național de Cancer, cu evaluare la 12-18 luni înainte de extindere, cu oameni dedicați, nu doar cu software.
‘Fiecare pacient contează. Un registru documentează traseul pacientului și ne ajută să trecem de la numărarea cazurilor la urmărirea îngrijirii. Avem deja experiența centrelor care își urmăresc pacienții; un pilot bine construit, cu oameni dedicați, poate arăta cum extindem acest model la nivel național’, a susținut Zdrenghea.
Antonia Mueller, Director Corporate Affairs, BeOne Foundation, a vorbit despre importanța unei decizii comune, medic – pacient, în ceea ce privește tratamentul: medicul explică opțiunile, beneficiile și riscurile, iar pacientul își spune preferințele și prioritățile.
Cu ajutorul caravanei ‘Acces la Îngrijire’, derulată în septembrie – octombrie 2026 de FABC în mediul rural tot cu sprijinul unui grant BeOne, 627 de participanți și-au efectuat hemoleucograma, iar 145 dintre ei (23%) au primit recomandare de reevaluare.
‘O analiză modificată nu înseamnă automat cancer, însă nici nu trebuie ignorată. Cu atât mai mult cu cât, frecvent, persoanele testate în caravană ne mărturiseau că nu obișnuiesc să își facă anual analizele de sânge’, a indicat Lorenzo Radu, coordonator programe FABC.


